21 noiembrie 2001
Ora Moldovei.
Reacții la declarațiile lui Vladimir Voronin despre federalizarea Moldovei.
Declaraţiile preşedintelui Vladimir Voronin privitoare la federalizarea Republicii Moldova, declaraţii făcute în contextul vizitei sale la Moscova, au stârnit un val de reacţii în lumea politică de la Chişinău. Ina Coreţechi a cules pentru Dumneavoastră câteva din aceste reacţii şi comentarii.
Opoziţia parlamentară de la Chişinău a avut o reacţie categorică la declaraţiile de ieri seara ale preşedintelui Vladimir Voronin în problema federalizării Republicii Moldova. Vladimir Voronin a declarat la sosirea din Moscova că federalizarea de facto a Republicii Moldova a avut loc încă în 1994, când a fost acceptat statutul de autonomie a Găgăuz-Yeri. Şeful statului a lăsat să se înţeleagă că ar accepta federalizarea de jure a Republicii în scopul soluţionării diferendului transnistrean. Vicepreşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat, Ştefan Secăreanu, a spus pentru Radio Europa Liberă că intenţia comuniştilor nu este una surprinzătoare şi că va provoca inevitabil nemulţumirea populaţiei.
Ştefan Secăreanu: „Nu rămânem deloc surprinşi de poziţia exprimată de Voronin cu privire la federalizarea Republicii Moldova pentru că acţiunea de spintecare a teritoriului naţional al Basarabiei a fost întotdeauna unul din scopurile ştabilor de la Kremlin, ortacii cărora au guvernat şi guvernează la Chişinău, de data aceasta aflându-se la putere legală, adică au venit la cârmă în urma votului disperat al populaţiei, care evident că s-au opus încă din 1989 actului de federalizare a Republicii Moldova, pus la cale atunci de separatiştii transnistreni şi cei de la Comrat, sub egida părintească a lui Lukianov.
Ca şi în cazul limbii ruse, federalizarea pe care şi-au dorit-o întotdeauna comuniştii, va provoca tensiuni în rândul populaţiei şi nu va contribui deloc la sporirea nivelului de viaţă al acesteia. Din contra, din punct de vedere economic vom da înapoi. Gradul de instabilitate pe toate planurile va creşte. Felul cum au înţeles şi cum înţeleg comuniştii fenomenul autonomiilor teritoriale acordate unor grupuri minoritare este unic în lume, pentru că acesta reflectă cu exactitate aspiraţiile de dominaţie ale ocupanţilor bolşevici.”
În acelaşi timp, deputatul Alianţei „Braghiş”, Valeriu Pleşca, a fost mai conciliant, spunând că ar fi acceptabilă orice variantă de soluţionare a conflictului transnistrean, cu condiţia ca Republica Moldova să rămână un stat integru.
Valeriu Pleşca: „Vis-a-vis de federalizare – nu pot să spun dacă ar fi unica ieşire şi ieşire corectă din situaţia creată. Dar în acelaşi timp cred că ar fi binevenite orice iniţiative care în final ar reglementa acest diferend. Orice se are în vedere încadrate în condiţiile constituţionale, adică teritoriul este unic, ţara Republica Moldova este în frontierele incluzând Transnistria.”
Un alt deputat de pe listele Alianţei „Braghiş”, Mihai Petrache, a spus că chiar şi o eventuală federalizare a Republicii Moldova nu va contribui la soluţionarea problemei transnistrene.
Mihai Petrache: „Ar putea fi desigur o soluţie federalizarea de jure a Republicii Moldova, în cazul în care s-ar asigura integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa ţării, avându-se în vedere aplicarea legislaţiei unice, existenţa unui organ al puterii reprezentative unic, guvern unic, ş.a.m.d. În condiţiile astea ar fi o federalizare, mă rog, cât de cât relativă, dar care ar putea să pună punct în acest nod gordian, care se numeşte Transnistria. Dar mă tem, sau bănuiesc că pofta Transnistriei să nu vină mâncând. Şi după acceptarea ideii de federalizare să nu se ceară ceva mai mult, care în fond din nou ar băga într-un impas negocierile cu Transnistria.”
Solicitat de postul nostru de radio, directorul în exerciţiu al Asociaţiei de cultură şi drept „Transnistria”, Tudor Tabunşcic, a menţionat că statutul pe care-l deţine în prezent Găgăuz-Yeri nu oferă nici o premisă pentru federalizarea Republicii Moldova. În opinia lui Tudor Tabunşcic, prin declaraţiile făcute ieri, Vladimir Voronin urmăreşte sondarea opiniei publice în această chestiune.
Tudor Tabunşcic: „Statutul acordat Găgăuz-Yeri încă nu înseamnă federalizare, fiindcă e un statut care acordă autonomie culturală, dar nu dă statut de stat cu toate atributele statale. Declaraţia asta poate fi apreciată drept o încercare de a pregăti opinia publică pentru viitoarea federalizare a Republicii. Sper că nu se va face, nu se va ajunge la aşa ceva” - a spus directorul în exerciţiu al Asociaţiei de cultură şi drept „Transnistria”, Tudor Tabunşcic.
Din Chişinău, Ina Coreţchi, Radio Europa Liberă.
