Centrul de analiză Expert-Grup îşi propune să monitorizeze cel puţin doi ani formarea şi executarea bugetului de stat. Experţii își propun nu doar să asiste la aceste procese ci, pe cât posibil, să asigure că la ele nu vor participa numai politicienii. Cît de realizabilă este această sarcină? A căutat să afle Lucia Diaconu.
Dumitru Budianschi, coordonatorul proiectului lansat joi de centrul Expert-Grup, se arată convins de nevoia imperioasă ca societatea civilă să fie ascultată atunci cînd se ia decizia cum să fie repartizaţi banii bugetari.
„Pentru ca banii publici să fie cheltuiţi eficient, asta presupune în primul rînd de identificat bine priorităţile. Identificarea corectă a priorităţilor în statele democratice nu poate fi făcută fără a avea o opinie de la cei pentru care în final sînt destinaţi banii. În ţările cu democraţie avansată, procesul de elaborare a bugetului este unul complex, adică de jos în sus şi de sus în jos. Pe toate liniile.”
Atunci cînd societatea civilă este ignorată sau nu se implică, apare riscul ca priorităţile stabilite de guvern să ascundă de fapt cheltuieli pentru întreţinerea funcţionarilor responsabili de domeniile declarate prioriotare, spune Dumitru Budianschi.
Dar are societatea civilă pîrghiile necesare ca să se facă auzită? Dumitru Budianschi răspunde:
„Atunci cînd se formează o strategie, pe orice sector, într-o formă sau alta există un cadru în care este chemată societatea să participe. În final, de fapt, aceste strategii se regăsesc în buget, pe care îl face Ministerul Finanţelor. Acest proces are acum loc, deşi probabil mai puţin bine acum. Atunci cînd aceste strategii sau acele obiecţii care vin dinspre societatea civilă nu sînt luate în consideraţie, atunci există alte instrumente: mass-media, care să scoată în evidenţă subiectele pe care societatea le crede importante, şi votarea - care cu părere de rău sau de bine se întîmplă o dată în patru ani.”
Analistul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, spune însă că societatea civilă nu are deocamdată autoritatea cuvenită ca să poată exercita influenţă, mai ales la formarea bugetului.
„Nu există un mecanism, o posibilitate pentru societatea civilă să influenţeze şi nu este ea într-atît de autoritară. Dacă există autoritate, există riscul ca societatea civilă să pună în pericol viitorul politic al unui ministru sau al guvernului în întregime, atunci guvernul cu siguranţă va ţine cont de aceste poziţii. Numai aşa. Eu vă spun că în nenumărate rînduri am participat, te ascultă, nici nu-şi dau de înţeles dacă e bine sau rău, după care ei decid. Aşa funcţionează.”
În societăţile democratice se întîmplă acelaşi lucru, spune Roman Chircă, dar puterea mediatică, comunitatea de experţi, societatea civilă este atît de dezvoltată încît un politician care ignoră aceste opinii riscă să fie înlăturat din viaţa politică, adaugă expertul. Lucru greu de imaginat în practica curentă din Moldova, constată mai mulţi analişti, întrucît votarea bugetului în legislativ mereu a avut puternice accente partinice.
