Linkuri accesibilitate

Ştiri

Psihiatrii norvegieni spun că, în timpul atacului, teroristul Andres Breivik era dereglat psihic

Raportul psihiatrilor norvegieni în cazul Andres Behring Breivik ajunge la concluzia că acesta era dereglat psihic în iulie când a ucis 77 de persoane în două atacuri separate.

Dacă raportul este acceptat de tribunal, Breivik nu poate fi condamnat la închisoare, ci va fi trimis în tratament psihiatric.

Breivik a pregătit pe 22 iulie o maşină capcană care a ucis 7 persoane la Oslo, după care a plecat pe insula Utoya din apropiere, unde a împuşcat 69 de oameni, majoritatea tineri participanți la o tabără de vară politică.

Vezi ultimele știri ale zilei

COVID-19: 618 cazuri noi de infectare în R. Moldova, plus alte 25 de decese, inclusiv un medic

Vaccinarea la Ștefănești, Botoșani, România

618 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, trei cazuri sunt de import.

Printre contaminații noi 10 sunt lucrători medicali: un medic, 6 asistenți medicali și 3 din personal auxiliar.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 248.009.

242 de pacienți cu COVID sunt în stare extrem de gravă, dintre care 46 - conectați la aparate de respirație asistată.

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat și 25 de decese, bilanțul total urcând la 5.668. Ministerul Sănătății confirmă decesul medicului Sergiu Dascăl, care activa în cadrul Centrului Medicilor de Familie mun. Bălți.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate se află 3.879 persoane, iar 15.929 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Slovacia expulzează trei membri ai personalului ambasadei ruse în solidaritate cu Cehia

Slovacia a decis să expulzeze trei membri ai personalului ambasadei ruse în solidaritate cu Cehia, deoarece tensiunile dintre Praga și Moscova se intensifică pentru presupusul rol al serviciilor de informații ale armatei Rusiei, GRU, într-o explozie din 2014 la un depozit de arme ceh, explozie soldata cu moartea a doi oameni. Prim-ministrul slovac, Eduard Heger, a anunțat că „trei reprezentanți ai misiunii diplomatice ruse trebuie să-și încheie activitățile în Slovacia și să părăsească țara în termen de șapte zile”.Heger a declarat că Slovacia a luat decizia „în urma evenimentelor recente din Republica Cehă și după ce a evaluat temeinic informațiile serviciilor de informații care cooperează îndeaproape cu serviciile de informații ale aliaților noștri”.

Moscova a nesocotit astăzi un mesaj al Pragăi de a-i reprimi la ambasada Cehiei de la Moscova pe cei 20 angajati expulzati anterior pînă astazi la prinz. Ca urmare, ministrul ceh de externe Jakub Kulhanek a spus ca nu va permite Moscovei să aiba la Praga mai multi diplomati de cîți are Cehia la Moscova. Șeful diplomației cehe a spus ca Rusia are timp să se conformeze acestei solicitari pina la sfirșitul lunii mai. Ministerul rus de externe a spus că va răspunde ” în curind” anunțului de astazi al diplomației Pragăi. Anterior diplomația cehă a solicitat solidaritate din partea aliaților din Alianța Nord Atlantică și din Uniunea Europeana în acest caz.

41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva COVID-19 (studiu)

41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva COVID-19, arată rezultatele Studiului patru despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în R. Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).Potrivit sondajului, acceptarea vaccinului împotriva virusului COVID-19 a crescut semnificativ in studiile anterioare numai 31% dintre moldoveni acceptau vaccinarea. Totodată, a scăzut cu 9% (de la 46% la 37%) procentul persoanelor care afirmă că sigur nu se vor vaccina , scrie siteul Ziarului de Gardă.

APCE solicită Rusiei să-l elibereze pe Alexei Navalnîi din închisoare

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) solicită Rusiei să-l elibereze pe liderul opoziției Aleksei Navalnîi din închisoare și să se asigure că toate drepturile sale sunt respectate, și că i se acordă și „toate îngrijirile medicale necesare”.

Parlamentarii au făcut apelul printr-o rezoluție de astăzi , la o zi după ce poliția rusă a reținut peste 1.700 de persoane în toată țara în timpul protestelor care cereau eliberarea lui Navalnîi, pe fondul relatarilor legate de deteriorarea stării sale de sănătate. Navalnii este de 3 săptămîni în greva foamei.

Cel mai puternic critic al președintelui Vladimir Putin ar trebui eliberat „imediat și, în orice caz, înainte de următoarea ședință a Comitetului Miniștrilor din iunie 2021”, potrivit rezoluției, care a fost susținută de 105 parlamentari în timpul unei sesiuni a PACE de la Strasbourg.

Documentul solicită autorităților să îi ofere lui Navalnîi „toate îngrijirile medicale necesare, inclusiv examinarea și tratamentul de către un medic la alegere, și să se asigure că drepturile sale sunt respectate pe deplin în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului și ale dreptului intern."

26 de parlamentari din Rusia, Azerbaidjan și Armenia au votat împotriva rezoluției. Cei care s-au abținut au inclus reprezentanți din Turcia, Serbia și unul din Republica Cehă.

PSRM va propune crearea Comisiei pentru elaborarea reformei constituțională

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) va propune Legislativului crearea Comisiei speciale pentru elaborarea proiectelor de lege privind reforma constituțională.

Anunțul a fost făcut, de către Vasile Bolea, deputat PSRM, în cadrul unui briefing de presă. Noi considerăm că statul are nevoie de o revizuire a legislației în domeniul constituțional atât la Legea cu privire la Curtea Constituțională, cât și la Codul jurisdicției constituționale, dar și la alte prevederi din legislația națională. Trebuie să venim și cu un proiect de modificare a Constituției R. Moldova. Toate aceste legi care sunt astăzi în vigoare trebuie să fie îmbunătățite” a spus Bolea, citat de site-ul Ziarului de Grada.

Potrivit proiectului, reforma constituțională ar urmări modificări la legislație ce urmează să „înlăture blocajele politice” în relațiile dintre Președinte – Guvern – Parlament, dar și să combată traseismul politic. De asemenea, comisia ar putea examina și inițiativele lansate anterior de liderul socialistilor Igor Dodon cu privire la reducerea numărului de deputați și trecerea la forma de guvernare prezidențială.

Comisia parlamentară urmează să se consulte cu experții în drept constituțional, mediul academic, alte instituții. Din comisie vor face parte 15 deputați.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, a criticat inițiativa spunând, potricit site-ului Deschide.md „ este o decizie care are menirea să bulverseze situația social-politică din Republica Moldova. Condamnăm acestă decizie”.

S-a decis reluarea activităților teatral-concertistice începând cu data de 2 mai

Comisia pentru Situații Excepționale a decis reluarea activităților teatral-concertistice începând cu data de 2 mai. Numărul spectatorilor nu va depăși 30% din capacitatea locurilor disponibile. În funcție de evoluția situației epidemiologice, decizia ar putea fi revizuită. Anunţul a fost făcut de premierul interimar, Aureliu Ciocoi.La un briefing de presă, acesta a declarat că, din 2 mai, se va permite și desfășurarea acțiunilor culturale în aer liber, organizate de instituțiile teatral-concertistice și de cinema acreditate de MECC, cu respectarea strictă a normelor sanitar-epidemiologice.Starea de urgență a fost instituită din 1 aprilie până pe 30 mai.

CE a lansat două proiecte pentru reforma justiției din R. Moldova

Consiliul Europei a lansat două proiecte pentru a continua susținerea reformelor în sectorul justiției din Republica Moldova. Este vorba despre proiectul „Consolidarea reformelor din sistemul penitenciar, de probațiune și de îngrijire a sănătății în instituțiile de tip închis din Republica Moldova” (SPPRH), cu durata de 36 de luni, și „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” (SHRCCJ), cu durata de 30 de luni. Ambele sunt finanțate prin Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021-2024), informeaza agenția IPN.

Ambele proiecte sunt interconectate și constituie o abordare amplă în soluționarea problemelor cheie aferente justiției penale în Moldova.

Alexandru Pleșca, secretar de stat la Ministerul Justiției, a menționat că, pentru depășirea situației actuale precare în sistemul justiției, mai sunt necesare intervenții și sprijin suplimentar. Ambele proiecte vor contribui la consolidarea sistemului de justiție penală, care, de asemenea, se bazează pe analiza constatărilor și recomandărilor emise de organismele de monitorizare ale Consiliului Europei și ale altor organisme internaționale. Cornel Lebedinschi, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a spus că planurile de lucru ale proiectelor vor aduce o valoare adăugată fiecărui beneficiar implicat în ele.

De Paște, mii de persoane defavorizate din Chișinău primesc ajutoare de la autoritățile locale

Cu prilejul sărbătorilor de Paște, peste 33 de mii de persoane defavorizate din municipiul Chișinău vor primi ajutoare financiare din partea autorităților publice locale, anunță într-un comunicat Primăria capitalei. 500 de lei vor primi 1537 de persoane în etate, beneficiare ale Serviciului de îngrijire socială la domiciliu, 909 persoane cu deficiențe de auz, membri ai Asociației Surzilor din Republica Moldova, filiala Chișinău, și 820 de persoane cu deficiențe de vedere, membri ai Organizației Teritoriale Chișinău a Asociației Nevăzătorilor din Moldova.

De ajutoare materiale unice a câte 1000 de lei fiecare vor beneficia 110 oameni de cultură aflați în situații de risc, 31 de asistenți parentali profesioniști din cadrul Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului și 285 de angajați din sistemul educațional.

Totodată, Primăria de Chișinău va acorda bătrânilor cu cele mai mici pensii ajutoare a câte 100 de lei, pentru 30 de mii de persoane.

Mai multe instituții au desfășurat achiziții publice cu încălcări ale legislației (raport)

Mai multe instituții ale statului, inclusiv din domeniul sănătății, au desfășurat achiziții publice cu încălcări ale legislației în timpul pandemiei de Covid-19, inclusiv în perioada stării de urgență, arată un raport de monitorizare al Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Sub paravanul măsurilor necesare pentru combaterea noului coronavirus, au fost reduși termenii pentru achiziții, s-a plătit în avans și s-au făcut procurări din bani publici prin contracte directe, fapt ce a redus considerabil transparența procedurilor, se arata in raportul citat de radio Chisinau.

47 de milioane de dolari s-au cheltuit anul trecut pentru achiziții de bunuri și servicii ce aveau scopul de a preveni și combate pandemia de COVID-19 în Republica Moldova. Mai mult de jumătate din acești bani, peste 29 de milioane de dolari, au fost utilizați cu minimă transparență, prin achiziții făcute prin contracte directe, a semnalat președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Maria Covalciuc.

Reprezentanții AGER mai spun că 2/3 dintre instituțiile medicale care au făcut achiziții publice nu și-au făcut publice rapoartele în perioada pandemiei și că nereguli au fost depistate și la licitația de procurare a echipamentelor de protecție pentru medici.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a ordonat trupelor să revină la bazele lor permanente

Ministrul rus al apărării Sergei Șoigu în Crimeea. 22 aprilie 2021

Moscova a ordonat trupelor sale să înceapă întoarcerea la bazele lor permanente în urma unor exerciții militare extinse în sudul Rusiei și în regiunea ucraineană ocupată Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în martie 2014.

Decizia are loc pe fondul tensiunilor accentuate cu Occidentul asupra măririi efectivelor militare rusești în zonele din estul Ucrainei, unde luptele dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia au făcut mai mult de 13.000 de victime din aprilie 2014 și până acum.

Ministrul apărării, Serghei Șoigu, a declarant astăzi că obiectivele inspecției rapide „au fost pe deplin atinse” și că trupele se vor întoarce la bazele lor până la 1 mai.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris la scurt timp pe Twitter că „reducerea proporțională a trupelor de la frontiera noastră va reduce tensiunile”. „Ucraina este întotdeauna vigilentă, dar salută orice măsuri pentru a reduce prezența militară și a descalifica situația din Donbass. Ucraina caută pacea. Recunoștință partenerilor internaționali pentru sprijinul lor”, a scris președintele de la Kiev.

Un oficial NATO a declarat sub condiția anonimatului la Bruxelles că „orice demers de descalare a situației din partea Rusiei este important și a venit cu întârziere”, adăugând că alianța occidentală „rămâne vigilentă”. Oficialul NATO a cerut Rusiei să „își retragă toate forțele de pe teritoriul ucrainean”.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este pregătit să-l găzduiască pe Zelenski la Moscova „oricând”. „Dacă vorbim despre relații bilaterale, atunci suntem gata să-l întâmpinăm pe președintele Ucrainei în orice moment care îi convine”, a declarat Putin reporterilor la Moscova.

Pe 20 aprilie, președintele ucrainean l-a invitat pe Putin să-l întâlnească „oriunde” în estul Ucrainei pentru discuții despre calmarea tensiunilor, spunând ]n invitație și că luptele continuau.

Nu este limpede dacă anunțul ministrului rus al apărării se referă la retragerea tuturor trupelor care au fost acum desfășurate masiv.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au implicat peste 60 de nave, peste 10.000 de soldați, aproximativ 200 de avioane și aproximativ 1.200 de vehicule militare.

Dar armata rusă nu a raportat numărul total de trupe suplimentare care au venit noi în regiune.

Josep Borrell, coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, declarase pe 19 aprilie că Rusia a adus aproximativ 100.000 de soldați în apropierea frontierei, în timp ce ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a avertizat pe 20 aprilie că acumularea de forte ruse la granița Ucrainei continua și „era de așteptat să ajungă la o forță combinată de peste 120.000 de soldați „în aproximativ o săptămână ”

Rusia a susținut că are dreptul să își desfășoare forțele oriunde pe teritoriul său și că nu amenință pe nimeni.

CC va judeca miercuri constituționalitatea declarării stării de urgență

Miercuri, 28 aprilie 2021, va avea loc şedinţa Curţii Constituţionale referitoare la sesizările privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă nr. 43 din 30 martie 2021 şi a Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgenţă din 31 martie 2021, anunță un comunicat al CC.

Partidul Acţiune şi Solidaritate a contestat la Curtea Constituţională hotărârea privind declararea stării de urgenţă în Republica Moldova, susținând că Parlamentul ar fi adoptat hotărârea cu încălcarea unor prevederi constituționale.

În ultimele 24 de ore, în România au fost vaccinate anti-Covid 91 778 de persoane

91.778 de persoane au fost vaccinate anti-Covid în ultimele 24 de ore în România, anunță Comitetul național pentru vaccinarea anti-Covid, citat de agenția Agerpres. De la începutul campaniei de vaccinare în România, au fost administrate 4.487.643 de doze de vaccin anti-Covid, la un număr de 2.801.060 persoane din care: 1.114.477 de persoane vaccinate cu 1 doză și 1.686.583 persoane vaccinate cu 2 doze.

Număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020): 13.258 reacții comune și minore, din care: 1.360 reacții de tip local cu durere la locul injectării și 11.898 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

În urma testelor efectuate la nivel național în Romania au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, 2.989 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (Covid-19) și 150 de decese. 1.405 pacienți sunt la ATI. Până pe 22 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.039.998 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (Covid-19). 959.126 de pacienți au fost declarați vindecați. 26.943 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat până astăzi în România.

Joe Biden s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din SUA

Președintele american Joe Biden s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în cea mai mare economie din lume până la jumătate către 2030, comparativ cu nivelurile din 2005, la deschiderea summit-ului schimbărilor climatice care are loc on line și la care participa 40 de lideri internaționali. Reuniunea de două zile este văzută ca o pregătire importantă înaintea următoarei conferințe a Națiunilor Unite asupra crizei climatice, care va avea loc la Glasgow în luna noiembrie. Cu ambițiosul său anunț, Biden a actualizat obiectivul Acordului de la Paris din 2015, stabilit de fostul președinte Barack Obama, cu o reducere de 26% până la 28% până în 2025 față de nivelurile din 2005. Unul dintre primele acte ale președintelui Biden după ce a preluat mandatul în ianuarie a fost să readucă Statele Unite la Acordul de la Paris, din care predecesorul său, Donald Trump, îl retrăsese. „Statele Unite nu așteaptă, costurile întârzierii sunt prea mari și națiunea noastră este hotărâtă să acționeze acum”, a spus Joe Biden în deschiderea conferinței.

„Știm cât de important este să luăm măsuri acum, căci oamenii de știință ne spun că acesta este un deceniu decisiv, acesta este deceniul în care trebuie să luam decizii care vor putea evita cele mai grave consecințe ale crizei climatice”​.

La summit-ul virtual a participat și președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Chinei comuniste, Xi Jinping.

Crește alocația de îngrijire a muncitorilor afectați sever de avaria de la Cernobîl

Deputații au votat în două lecturi un proiect de lege prin care va fi majorată alocația lunară pentru îngrijire, însoțire și supraveghere pentru persoanele cu dizabilități severe imobilizate la pat din rândul participanților la lichidarea avariei de la Cernobîl, informează agenția IPN.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Partidului Socialiștilor Vladimir Odnostalco, susține că, în prezent, alocația lunară este de 500 de lei. Aceasta urmează să fie majorată la 80% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, stabilit anual de către Guvern.

Potrivit deputatului, prevederea vizată va garanta nu doar majorarea alocației, dar odată cu indexarea pensiei minime pentru limită de vârstă, va crește și mărimea alocației.

În proiect se precizează că datele statistice denotă că, în anul 2020, de alocație pentru îngrijire, însoțire și supraveghere au beneficiat numai 15 persoane cu dizabilități severe imobilizate la pat, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Din 26 aprilie, sunt anulate restricțiile pe timp de noapte în Bălți și Chișinău

Începând de luni 26 aprilie, se abrogă hotărârea potrivit căreia locuitorilor orașelor Bălți și Chișinău le era restricționată aflarea în afara domiciliilor în intervalul 23.00-5.00, interdicţie care a intrat în vigoare pe 1 aprilie Decizia a fost luată la ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) şi a fost anunţată de premierul interimar, Aureliu Ciocoi.

La un briefing de presă, premierul interimar a anunţat că, tot de pe 26 aprilie, se reia și procesul educaţional în instituţiile profesionale tehnice şi cele superioare pentru realizarea stagiilor de practică, orelor practice şi a sesiunilor de evaluare care nu pot fi făcute la distanţă. Comisia a mai decis și ca întrunirile cu caracter religios, din perioada De paste si pentru pastele Blajinilor – adica din 25 aprilie până pe 11 mai, se vor desfăşura în afara lăcaşelor de cult, în aer liber, cu menţinerea distanţei fizice şi respectarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei. „E o acţiune necesară în situaţia în care se aşteaptă un aflux puternic de enoriaşi în Duminica Floriilor, noaptea Învierii şi altele”, a explicat premierul interimar, citat de agențai IPN.

Deputații au votat pentru actualizarea listei beneficiarilor de pașaport diplomatic

Deputații moldoveni au votat în primă lectură un proiect de lege care prevede actualizarea listei categoriilor de persoane ce pot beneficia de pașaport diplomatic. Din această listă au fost excluși președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Procurorilor , directorul general al Serviciului Vamal, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, secretarul general al aparatului Președintelui, secretarul general al guvernului și secretarul general al parlamentului. Din consilierii prezidențiali și ai prim-ministrului, vor putea beneficia de acest tip de pașaport doar cei cu atribuții în domeniul politicii externe, scrie agenția IPN.

Proiectul mai prevede excluderea din lista de beneficiari a reprezentantului permanent al Guvernului (agentului guvernamental) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; a președintelui Camerei de Comerț și Industrie, precum și a conducătorilor de instituții numiți de Parlament. Autorul proiectului de lege este deputatul Iurie Reniță de la Paltforma DA. In opinia sa „deținerea unui pașaport diplomatic este, mai întâi de toate, o mare responsabilitate, și nicidecum o oportunitate lejeră de a beneficia de unele privilegii și imunități. (...) Experiența internațională și europeană ne demonstrează că de pașapoarte diplomatice beneficiază un număr foarte și foarte restrâns de persoane și, în primul rând, ce-i implicați nemijlocit în activitatea diplomatică. Tentativele unor țări, printre care figuram și noi, de a extinde lista beneficiarilor de pașapoarte diplomatice în mod disproporționat sunt privite cu reticență de țările cu democrații consacrate”. Iurie Reniță este membru al comidsiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana.

Acesta a mai prezentat un proiect, la fel votat în primă lectură, prin care se propune modificarea Legii cu privire la serviciul diplomatic. Principalele modificări stabilesc pentru funcționarii serviciului diplomatic obligativitatea cunoașterii a două limbi de circulație internațională, neapartenența la partide politice și necesitatea abținerii de la manifestarea în public a convingerilor politice. Proiectul urmează a fi comasat, pentru lectura a doua, cu un alt proiect, elaborat de Guvern, care are prevederi similare.

În jur de 60 de angajați ai ambasadei ruse la Praga ar putea fi expulzați suplimentar

Noul ministru ceh de externe, Jakub Kulhanek, făcând declarații de presă. 22 aprilie 2021

Republica Cehă a anunțat că limitează numărul personalului de la ambasada rusă la Praga pentru a se potrivi cu dimensiunea personalului permis la ambasada cehă de la Moscova, pe măsură ce tensiunile dintre cele două țări se intensifică pentru presupusul rol al Rusiei în explozia din 2014 de la un depozit de armament soldata cu moartea a doi cehi. Autoritățile cehe au învinuit doi agenți ai serviciilor de informații ale armatei ruse (GRU) de implicare în acest caz.

Ministrul ceh de externe, numit ieri, 21 aprilie, Jakub Kulhanek, nu a spus câți membri ai personalului ambasadei ruse vor fi afectați de această decizie, dar într-un interviu acordat site-ului Lidovky.cz și publicat la sfârșitul zilei de ieri, el a indicat că „aproximativ” 60 de angajați ai ambasadei ruse vor fi expulzați dacă Moscova ignoră solicitarea Cehiei de a-i reprimi pe cei 20 de angajați ai ambasadei Cehiei de la Praga până astăzi, la prânz. Moscova a numit ultimatumul „inacceptabil” și nu l-a respectat.

Șeful diplomației Pragăi a declarat că Rusia până la sfârșitul lunii mai trebuie să reducă nivelul personalului de la ambasadă la nivelul corespunzător.

La 19 aprilie, 18 diplomați ruși identificați de autoritățile cehe ca fiind agenți de informații au fost expulzați din posturile lor din Praga. Moscova a expulzat, ca răspuns 20 de angajați ai ambasadei cehe la Moscova. Numărul personalului ambasadei Rusiei la Praga este în acest moment de 120.

Un cetățean rus arestat de autoritățile din Crimeea pentru spionaj în favoarea Kievului

Militari ruși în Sevastopol, 15 aprilie 2021

Autoritățile impuse de Rusia în peninsula Crimeea au arestat un cetățean rus suspectat de spionaj pentru Kiev, informează serviciul ucrainian al postului nostru de radio. Curtea districtuală Lenin din orașul Sevastopol a declarat astăzi că „un cetățean rus născut în 1998”, suspectat de înaltă trădare, a fost plasat sub arest preventiv cel puțin până în 19 iunie.

Mai devreme Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia declarase că ofițerii săi au reținut o persoană care „a transmis informații secrete despre Flota Rusiei din Marea Neagră forțelor militare ucrainene”. Nu au fost făcute publice mai multe detalii despre acest caz.

Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în martie 2014, trimițând trupe și organizând un referendum considerat ca ilegal de cel puțin 100 de țări după ce președintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici a fost destituit pe fondul unui val masiv de proteste publice. De atunci, Rusia a arestat zeci de oameni în Crimeea sub acuzații de extremism, terorism și spionaj.

Organizații pentru apărarea drepturilor omului susțin că, după impunerea controlului asupra peninsulei, Moscova a trecut agresiv la urmărirea activiștilor ucraineni și a oricui pune la îndoială anexarea.

Rusia îi susține, de asemenea, pe separatiștii din estul Ucrainei, într-un conflict care a făcut până acum peste 13.000 de victime, din aprilie 2014.

Klaus Iohannis va convoca CSAT pentru a se discuta despre situația tensionată din Marea Neagră

Militar ucrainean în Donbass, Zaiceve, 21 aprilie 2021

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat astăzi că va convoca săptămâna viitoare o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a se discuta despre situația tensionată din Marea Neagră și „a acumulării de trupe pe granița de est a Ucrainei”.

Președintele de la București a spus că „situația este îngrijorătoare”, iar autoritățile urmăresc îndeaproape situația din zonă. „Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri. Să nu îşi imagineze cineva că noi stăm şi așteptăm informații de la alţii. Noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuții cu ministrul apărării şi cu alți conducători de servicii specializate, cunoaștem foarte bine situația din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijorați. Însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic. Şi acest lucru îl facem”, a spus Klaus Iohannis. „Vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază”, a mai afirmat șeful statului român.

Ieri, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu își exprimase și el, într-un interviu cu televiziunea Digi24, îngrijorarea fața de evoluția situației din regiune, dar afirmase că România nu este amenințată direct.

Mai multe aici

Comitetul pentru relații externe al Senatului SUA: Proiect pentru a acorda asistență militară Ucrainei

Comitetul pentru relații externe al Senatului SUA a înaintat în unanimitate un proiect de lege ieri pentru a furniza asistență militară Ucrainei, inclusiv arme letale, pentru a ajuta Kievul să contracareze agresiunea Rusiei.

Legea privind parteneriatul de securitate din Ucraina ar oferi Ucrainei asistență militară de până la 300 de milioane de dolari pe an până în 2026, din care 150 de milioane de dolari sunt supuși condițiilor. Trebuie să fie adoptat atât de Cameră, cât și de Senat și să fie semnat de președintele Joe Biden pentru a deveni lege. Kiev cere Occidentului mai mult sprijin pe fondul desfășurării masive de forte rusești la granița Ucrainei și în Crimeea ilegal ocupată în 2014. Statele Unite și NATO spun că mișcările de trupe rusești sunt cele mai mari din 2014, de când Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea Ucrainei și a susținut separatiștii care controlează regiunile de est ale Donetsk și Luhansk într-un conflict care a ucis peste de 13 000 de oameni.

„În timp ce [președintele rus Vladimir] Putin continuă să escaladeze situația de-a lungul frontierei cu Ucraina, vorbim cu o singură voce în reafirmarea sprijinului nostru ferm pentru poporul ucrainean și a angajamentului nostru de a ne proteja interesele de securitate națională și cei mai apropiați parteneri ai noștri”, a spus senatorul democrat Bob Menendez, președinte al Comitetului pentru relații externe al Senatului.

„Ucrainenii au dreptul de a-și alege propriul viitor, iar acest proiect de lege contribuie la acest lucru prin sprijinirea reformelor militare în stil occidental, a echipamentului militar letal și neletal pentru a se apăra de Rusia și prin sprijinul diplomatic American pentru negocierile de pace”, a declarant și senatorul republican Jim Risch , membru al comitetului.

Proiectul de lege solicită președintelui să raporteze Congresului dacă 20 de companii și nave care ajută la construirea gazoductului Nord Stream 2 sunt eligibile pentru sancțiuni. (Mai multe amănunte AICI.)

Statele Unite se opun conductei Nordstream care este aproape complete și care ar aduce gaz din Rusia în Germania sub Marea Baltică, ocolind Ucraina.

Joe Biden ar putea recunoaște masacrul armenilor de către Imperiul Otoman

Comemorarea genocidului armenilor la Erevan, 23 aprilie 2020

Președintele Joe Biden ar putea să recunoască masacrul armenilor de către Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial drept genocid, scrie New York Times , pe fondul cererilor in acest sens avansate de 100 de congresmeni americani.

Recunoașterea, promisă de Biden în timpul campaniei sale prezidențiale pentru alegerile pe care le-a câștigat din noiembrie, va fi în mare măsură simbolică, dar este probabil să intensifice tensiunile deja mari cu Turcia – membra a NATO. (Camera Reprezentanților a adoptat de mai multă vreme o decizie în această privință, vezi AICI.)

Se așteaptă ca Biden să folosească cuvântul „genocid” ca parte a unei declarații ce ar urma să fie făcută sâmbătă, 24 aprilie, când au loc comemorările anuale de Ziua Memorării Genocidului Armenesc în întreaga lume, au declarat pentru Reuters și The New York Times surse familiare cu această chestiune.

„Am înțeles că a luat decizia și va folosi cuvântul genocid în declarația sa de sâmbătă", a declarat o sursă pentru Reuters.

Cu toate acestea, alte surse au avertizat că, având în vedere importanța legăturilor bilaterale ale Statelor Unite cu Turcia, Biden ar putea alege în continuare să renunțe, în ultimul moment la folosirea termenului de „genocid”. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a avertizat Casa Albă că recunoașterea ar „dăuna” legăturilor americano-turce.

Un grup bipartizan format din peste 100 de membri ai Camerei Reprezentanților a semnat ieri o scrisoare către președintele Biden prin care îi solicita să devină primul președinte american care recunoaște în mod oficial uciderea sistematică și deportarea armenilor ca un act de genocid.

Initiațiva a fost condusă de reprezentantul democratic Adam Schiff din California.

„Tăcerea rușinoasă a guvernului Statelor Unite asupra faptului istoric al genocidului armean a durat prea mult timp și trebuie să se termine”, au scris congresmanii în scrisoarea lor „Vă îndemnăm să vă îndepliniți angajamentele și să spuneți adevărul.”

Biden, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut , a promis în aprilie 2020 că, dacă va fi ales, va recunoaște genocidul armean, spunând că „tăcerea înseamnă complicitate”, dar nu a dat un termen pentru îndeplinirea promisiunii.

În timpul și imediat după Primul Război Mondial, turcii otomani au ucis sau deportat până la 1,5 milioane de armeni - o minoritate creștină din imperiul predominant musulman. Mulți istorici și alte națiuni consideră că a fost vorba de un genocid.

Turcia se opune folosirii cuvântului genocid pentru a descrie crimele. Ankara susține că decesele au fost mai degrabă un rezultat al conflictelor civile decât un efort planificat al guvernului otoman de anihilare a armenilor. De asemenea, Turcia susține că au murit mai puțini armeni decât susțin armenii.

Ambasadoarea SUA în Belarus s-a întâlnit la Vilnius cu lidera opoziției Svietlana Țihanovskaia

Noua ambasadoare a Statelor Unite în Belarus, Julie Fisher, și lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, la Vilnius, 21 aprilie 2021

Noua ambasadoare a Statelor Unite în Belarus Julie Fisher, s-a întâlnit ieri la Vilnius cu lidera opoziției Svetlana Țihanovskaia, chiar înainte de întrevederea de astăzi a liderului de la Minsk Alexandr Lukașenka cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Acțiunea de astăzi trimite un semnal clar că SUA sunt alături de poporul belarus”, a spus ambasadoarea care a fost numită dar încă nu și-a prezentat acreditările la Minsk. Ar fi primul ambasador american în această țară din 2008 încoace.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat ieri că doamna Fisher nu își va lua poziția în Belarus în condițiile actuale, și va continua să lucreze de la Vilnius. „A putea avea un ambasador la Minsk ar trimite un semnal puternic. Dar atâta timp cât ceea ce am văzut în Belarus continuă, încălcările drepturilor omului, represiunea, nu pot exista relatii ( diplomatice) normale ", a spus Price. Ambasadoarea Fisher a spus în cadrul întâlnirii sale cu lidera exilata a opoziției din Belarus că „este important ca comunitatea internațională să vorbească despre ceea ce se întâmplă, se se arate că acordăm o atenție deosebită situației și că solicităm eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici din Belarus”.

Țihanovskaia a declarat că Belarusul ar trebui să-și păstreze independența și suveranitatea și „ să construiască relații prietenoase și reciproc avantajoase cu toate țările, în primul rând cu vecinii noștri, dar și cu alte state”. De la alegerile din august anul trecut , alegeri despre care Țihanoskaia și sprijinitorii ei spun ca le-au cîștigat , în Belarus au avut loc proteste și frământări politice fără precedent, cerind noi alegei libere și corecte. Statele Unite si Uniunea Europeana nu au recunoscut Victoria lui Lukașenka în alegerile din august 2020.

Forțele de securitate din Belarus au arestat peste 34.000 de persoane și exista acuzații de bătăi și încălcări flagrante și repetate ale drepturilor omului împotriva manifestanților pro democrație.

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva persoanelor fizice și companiilor legate de regimul lui Lukașenka.

La începutul acestei săptămâni, Washingtonul a impus noi sancțiuni asupra a nouă companii de stat, măsură care se așteaptă să dea o lovitură serioasa economiei în declin a Belarusului și regimului autoritar de la Minsk.

China va oferi R.Moldova 150 de mii de vaccinuri anti-covid ca ajutor umanitar

China a decis să acorde Republicii Moldova 150 de mii de doze de vaccin anti-COVID-19 în calitate de ajutor umanitar. Decizia Chinei este un răspuns la solicitarea președintei Parlamentului de la Chișinău, Zinaida Greceanîi, făcută pe 4 martie 2021. Într-o scrisoare semnată de președintele Comitetului Permanent al Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din Întreaga Chină, Li Zhanshu, se spune că „partea chineză este dispusă să acorde Moldovei susținere și ajutor în limitele capacităților sale, și a decis să ofere Moldovei 150 de mii de doze de vaccin anti-covid în calitate de asistență umanitară pentru a ajuta Moldova în combaterea pandemiei”. „Suntem încrezuți că Moldova va învinge această luptă împotriva virusului cât mai curând posibil”, se mai spune în scrisoarea înaltului oficialul chinez, citată de Agora.md.

Autorităţile din sănătate de la Chișinău au anunțat recent că vor procura mai puţine doze decât planificau iniţial de vaccin CoronaVac al companiei chineze Sinovac, singura care şi-a depus oferta la licitația organizată de Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate. Șefa comitetului de experţi în imunizări Ninel Revenco a spus că, în loc de 400 de mii de vaccinuri, vor fi procurate 100 de mii - fiind preferate loturile mici pentru o asimilare mai „eficientă” a vaccinurilor.

Cehia cere Rusiei să-și revadă decizia de expulzare a diplomaților cehi

Jakub Kulhánek

Cehia i-a cerut Rusiei să-și revadă decizia de expulzare a 20 de diplomați cehi, a anunțat noul ministru de externe de la Praga, Jakub Kulhánek, după discuțiile de miercuri cu ambasadorul rus, Aleksandr Zmeevski. Potrivit șefului diplomației cehe, dacă Rusia nu va îndeplini această cerință până joi la prânz, 22 aprilie, atunci Cehia va expulza și mai mulți diplomați ruși, așa încât numărul acestora să nu fie mai mare decât al diplomaților cehi care sunt acum din Rusia. Potrivit relatărilor presei, în Rusia au rămas acum numai cinci angajați ai ambasadei Cehiei, cu statut de diplomat.

Reprezentanta ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, au declarat că nu se cuvine să discuți cu Rusia „în stilul cerințelor”.

Rusia a expulzat 20 de diplomați cehi, ca răspuns la expulzarea a 18 diplomați ruși din Cehia care, potrivit autorităților de la Praga, ar avea legături cu serviciile speciale rusești. Potrivit lui Kulhánek, decizia Pragăi nu a afectat în niciun fel activitatea ambasadei ruse, deoarece numărul angajaților acesteia este de câteva ori mai mare decât al diplomaților cehi în Rusia, pe când acțiunile autorităților ruse, practic, au paralizat activitatea ambasadei Cehiei de la Moscova.

Sâmbătă, 17 aprilie, autoritățile de la Praga au anunțat că dețin „dovezi indubitabile” ale implicării unor agenți ruși în aruncarea în aer a unui depozit de armament din Cehia, în 2014.

Poliția rusă a reținut peste 1000 de oameni la protestele în sprijinul lui Navalnîi

În Rusia, poliția a reținut peste 1000 de oameni în timpul protestelor de miercuri din întreaga țară, la care s-a cerut eliberarea din detenție a liderului opoziției Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a înrăutățit după ce acesta a intrat în a treia săptămână de greva foamei. În ziua în care președintele Vladimir Putin și-a rostit discursul său anual către națiune, al 17-lea la număr în această calitate, mii de ruși, de la Vladivostok, din Orientul Îndepărtat, și până la Kaliningradul de la Marea Baltică s-au alăturat apelului lansat de membrii Fundației Anticorupție a lui Navalnîi, care se tem că sănătatea opozantului rus va fi afectată „iremediabil” dacă va primi un tratament medical adecvat.

Demonstrațiile au avut loc la numai o zi după ce autoritățile ruse au declarat Fundația lui Navalnîi drept una extremistă, ceea ce ar putea conduce la închiderea acesteia. Fundația Anticorupție este cunoscută prin investigațiile sale care îi vizează pe înalți oficiali ruși, inclusiv pe președintele Putin. Susținătorii lui Navalnîi plănuiau să organizeze protestele mai târziu, primăvara aceasta, dar le-au devansat din cauza înrăutățirii bruște a sănătății lui Navalnîi, care acuză dureri de picioare și de spate și cere asistență medicală adecvată.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG