Ministrul educației Mihail Șleahtițchi le-a spus astăzi rectorilor că ministerul său va încuraja o competiție cât mai intensă între universitățile moldovene pentru a spori calitatea învățământului. De partea cealaltă, rectorii au spus că universitățile au nevoie de mai multă autonomie ca să poată concura. Discuția a avut loc la o conferință internațională la Chișinău despre unificarea sistemelor de învățământ europene în cadrul a ceea ce este cunoscut ca procesul de la Bologna. Relatează Lucia Diaconu.
Moldova a aderat încă în 2005 la procesul de la Bologna, ceea ce presupunea între altele şi adaptarea, în timp, a învăţămîntului universitar din Moldova la exigenţele celui european. Vineri ministrul educaţiei Mihail Şleahtiţchi a recunoscut că, din considerente pe care el le-a numit politice, „europenizarea” învățământului moldovenesc a decurs prea lent, şi că acum ministerul se vede nevoit să grăbească lucrurile pe mai multe direcţii.
Între primele pe lista de priorităţi ministrul a numit instituirea spiritului de competiţie în învăţămîntul superior: “Fiindcă acolo unde nu este competiţie nu este calitate”, a spus Mihail Şleahtiţchi.
Cum anume? O agenţie independentă ar urma să facă un clasament al universităţilor pe mai multe criterii de performanţă, şi-a detaliat planurile minstrul: „În baza unui rating instituţional, axîndu-se pe o serie întreagă de parametri care nu pot fi schimbaţi peste noapte şi care vor lua în calcul lucruri foarte serioase vor face ca anumite instituţii să dispară, aşa cum s-a întîmplat de fapt în foarte multe ţări.”
Stabilirea unui rating al universităţilor va aduce mai mulţi bani instituţiilor care vor dovedi că au absolvenţi mai pregătiţi, a adăugat Mihail Şleahtiţchi.
Unii rectori se arată gata să intre în competiţie dar vor totodată să aibă mai multă autonomie. Grigore Belostecinic de la Academia de Studii Economice: „Vorbind despre autonomia academică, da, în mare măsură sîntem liberi în a elabora planuri de învăţămînt, conţinut, programe analitice, vorbind despre cea în domeniul financiar, al resurselor umane aş zice că mai puţin. Există o mulţime de reglementări din partea statului care sînt impuse pentru a fi respectate de către universităţile noastre. Ceea ce le limitează un pic libertatea.”
Iată şi opinia prorectorului Universităţii Tehnice din Chişinău Larisa Bugaian: „Este foarte rău că avînd chiar nişte bani acumulaţi din serviciile proprii nu-i poţi folosi pentru acea prioritate care astăzi este necesară. Am în vedere în cazul dat autonomia financiară.”
După ce planul ministerului va fi pus în aplicare, în Moldova ar urma să existe 3 tipuri de universităţi - cu studii pentru diploma de licenţă, licenţă plus masterat şi aşa-numitele instituţii elitare care vor pregăti inclusiv doctoranzi.
Asta ar urma să se întîmple doar după adoptarea noului Cod al Educaţiei, care a fost elaborat cu un an şi jumătate în urmă dar, din cauza instabilităţii politice (aprecierea îi aparţine ministrului Şleahtiţchi) nu a ajuns să fie deocamdată discutat în Parlament.
Documentul despre care autorităţile din învăţămînt spun că va redresa sistemul (pentru că ar fi la unison cu spiritul Convenţiei de la Bologna) a fost considerat iniţial confuz de asociaţii ale primarilor şi a nemulţumit Academia de Ştiinţe care a considerat că noua lege va submina cercetarea ştiinţifică.
