La începutul acestui an s-a anunţat că o Comisie independentă de istorici va cerceta trecutul Serviciului Federal de Informaţii (Bundesnachrichtendienst - BND). Preşedintele BND-ului, Ernst Uhrlau, a anunţat în ianuarie la Berlin că grupul de istorici va avea acces la toate documentele păstrate în arhivele serviciului de informaţii. Asta fără nici o restricţie, a precizat Uhrlau în faţa presei. Demersul iniţiat fusese descris atunci ca o necesitate istorică, după cîteva dezvăluiri extrem de neplăcute pentru acest serviciu secret. Astfel, s-a aflat că în cadrul aşa numitei „organizaţii Gehlen“ au activat numeroşi foşti nazişti. „Organizaţia Gehlen” a fost serviciul care a precedat BND-ul, înfiinţat oficial abia în 1956.
Fostul general-maior al Wehrmachtului şi şeful biroului de contrainformaţii militare (Fremde Heere Ost - FHO) Reinhard Gehlen (1902–1979) fusese însărcinat, în 1946, de către autorităţile americane să creeze un nou serviciu secret. Serviciul trebuia să contracareze activităţile de spionaj ale blocului sovietic răsăritean. Gehlen a preluat în organizaţia sa numeroase cadre din structurile informative naziste, membri ai SS-ului şi ai armatei.
Pentru a ascunde trecutul politic infracţional al unor lucrători recrutaţi ca agenţi BND, Gehlen le-a confecţionat identităţi noi. Potrivit revistei „Der Spiegel” în faza de început a serviciului, fiecare al zecelea lucrător ar fi avut un trecut nazist. Tocmai acest aspect urma să se fie cercetat de către istorici. În ultimele luni Comisia a şi început să facă primele investigaţii în arhivele BND-ului.
Deocamdată, surpriza cea mare pentru membri comisiei nu a fost vreo descoperire senzaţională legată de ativitatea vreunei persoane compromise politic, ci faptul că în arhiva BND-ului au fost distruse numeroase documente relevante. Potrivit preşedintelui Comisiei, istoricul Klaus-Dietmar Henke în anul 2007 au fost distruse cel puţin 250 de dosare. Încă nu s-a confirmat dacă aceste dosare au fost distruse din motive politice sau pur şi simplu din neglijenţă birocratică. Într-un amplu interviu difuzat de „Deutschlandradio Kultur”, Henke şi-a exprimat nedumeririle şi perplexitatea legată de acest caz, calificat drept „neacceptabil”.
„Toate documentele au o valoare istorică şi trebuie arhivate în conformitate cu reglementările cunoscute. Aceste documente sunt pentru istorici surse importante care permit reconstrucţia trecutului“, a precizat Henke în interviul citat. „Faptul că aceste documente au avut o valoare arhivistică se putea constata cu uşurinţă.”
În pofida acestor observaţii, istoricul mizează pe bunăvoinţa lucrătorilor din cadrul BND-ului, precizînd că nu-şi poate închipui că în anul 2007 printre angajaţii serviciului secret s-ar mai fi aflat persoane din generaţia Gehlen. Adică persoane care ar avea vreun interes să-şi ascundă trecutul nazist.
Ceea ce l-a contrariat însă pe istoricul german este faptul că preşedintele BND-ului, Ernst Uhrlau s-a aflat, în 2007, deja în fruntea serviciului. Tocmai Uhrlau fusese funcţionarul care s-a pronunţat pentru cercetarea trecutului şi a facilitat înfiinţarea comisiei de istorici. De aceea, „era de aşteptat ca dosarele să nu fie distruse” în perioada preşedinţiei lui Uhrlau.
Astăzi, 7 decembrie, Uhrlau se pensionează. Cine anume a ordonat distrugerea dosarelor şi în ce măsură a fost informată conducerea serviciului despre această operaţiune nu se ştie. Poate comisia istoricilor va descoperi ceva ce va duce şi la elucidarea acestei acţiuni inadmisibile.
