Doar o mică parte din moldovenii plecaţi peste hotare varsă bani în fondul de pensii în ţara unde lucrează sau de unde au plecat. Lucru care ar putea pune statul în dificultate. Experţii de la Institutul Viitorul anticipează într-un studiu pe care l-au dat azi publicităţii că numărul persoanelor care nu au plătit pentru asigurări sociale dar vor pretinde la o pensie minimă sau la ajutoare sociale va creşte în următorii ani. Detalii are Lucia Diaconu.
Studiul în care experţii de la IDIS şi-au propus să analizeze consecinţele migraţiei asupra sistemului de asigurări sociale arată că doar 6 la sută din moldovenii care au emigrat contribuie la fondurile de pensii în ţara unde lucrează. Şi doar puţin peste o mie de persoane au încheiat în 2010 contracte individuale cu Casa Naţională de Asigurări Sociale de acasă.
Autorii studiului au ajuns la concluzia că principalul motiv pentru care migranţii moldoveni se arată dezinteresaţi să cotizeze la fondurile de pensii ar fi că nu au înredere în sistemul de asigurări sociale moldovean. Iată cum explică acest lucru Elena Chioibaş, care a muncit 5 ani în Irlanda:
„Mama mea fiind învăţător emerit are o pensie mai mică decît un şofer ieşit acuma la pensie, dar mama a ieşit acum cîţiva ani în urmă, deci nu se merită. De ce să te gîndeşti la pensia asta?”
Şi explicaţia preşedintelui Asociaţiei de integrare socio-culturală „Cetăţenii moldoveni în Italia”, Sergiu Răileanu:
„Acest mesaj l-am dus în diasporă încă în 2005, la care cei din diasporă au zis că noi nu vom face acest lucru ca să nu ne autodenunţăm că am lucrat peste hotare, fiindcă ne temem de fiscul moldovenesc care într-o bună zi va cere cîte 20% de la fiecare mie de euro lunară.”
Bazîndu-se pe alte cercetări, care spun că de regulă migranţii se întorc acasă după ce ajung la vîrsta de pensie, experţii de la IDIS presupun că în următorii 4 ani la armata de pensionari moldoveni vor adera în jur de 12 000 de migranţi care îşi vor pierde capacitatea de muncă, dar care nu au plătit contribuţii pentru asigurările sociale.
Iar în 2025 numărul acestora poate să ajungă pînă la 60 000, atenţionează autorii studiului, care spun că în acest caz presiunea asupra bugetului va creşte dublu: pe de o parte fondul de pensii va trebui să acopere o cerere mai mare, pentru că statul se va vedea nevoit să achite mai multe pensii minime celor care au cotizat doar 10 ani, pe de altă parte va creşte numărul celor care ar putea pretinde la alocaţii şi ajutoare sociale, dacă nu vor avea alte venituri.
Natalia Vlădicesu, unul din autorii studiului, atrage atenţia că statul s-ar putea pomeni în situaţia să nu mai poată plăti pensiile nici celor care au stagiul de cotizare necesar ca să poată primi o pensie deplină, de 35 de ani:
„Noi vedem că pensia şi aşa acoperă numai 56 la sută din minimul de existenţă, şi în condiţiile acestea noi avem şansa ca pensia primită să fie una simbolică şi toţi cei care nu vor primi pensii ei vor pretinde la prestaţii de asistenţă socială, ceea ce pune şi sistemul de asistenţă socială în dificultate. Practic, statul va fi în incapacitate de a plăti pensile.”
Ca să reducă presiunea şi aşa crescîndă asupra fondului de pensii, din cauză că tot mai puţine persoane apte de muncă contribuie la sistem în timp ce numărul vîrstnicilor este în creştere, legiuitorii moldoveni au majorat în acest an vîrsta de pensie pentru unele categorii care erau favorizate pînă acum. Dar experţii spun că ar fi nevoie de ridicarea cenzului de vîrstă pentru pensie şi de dezvoltarea cît mai rapidă a fondurilor private, care deocamdată sînt nepopulare. Asta de rînd cu semnarea acordurilor bilaterale cu toate ţările unde lucrează moldoveni şi încurajarea migranţilor să contribuie singuri la sistem.
