ANTEM și stimularea învățării limbii române printre alogeni

În trei ani, peste 2000 de vorbitori de rusa din Moldova au urmat cursurile gratuite de romana pe care le deruleaza o organizatie a trainerilor europeni, pe scurt ANTEM, cu suportul Inaltului Comisariat al OSCE pentru Minoritati Nationale de la Haga. Cursurile se bucura de succes, dar sint doar o picatura in mare, spun reprezentantii minoritatilor care cer constant statului sa se implice mai mult. O relatare de Lucia Diaconu.

Cursurile ţinute de ANTEM în mare parte sînt frecventate de persoane motivate să înveţe limba de stat în virtutea activităţii lor. Pe Vasile, un tînăr vorbitor de rusă din Cahul, la cursuri l-a adus imposibilitatea de a-şi exercita obligaţiile de serviciu: „Eu sînt lucrător social. Şi-mi este tare greu să lucrez pentru că sînt nevoit să comunic cu foarte mulţi oameni în română, pe care trebuie s-o cunosc ca să-mi pot îndeplini obligaţiile de serviciu mai calificat.”

Aflu de la tînărul asistent social de la Cahul că mai mulţi prieteni de-ai lui, vorbitori de rusă, deocamdată nu-s foarte ahtiaţi să înveţe româna tocmai pentru că se pot lipsi de ea. „Pur şi simplu ei se descurcă cu rusa, nu au mare nevoie să cunoască şi româna”, ne-a spus Vasile.

Preşedintele Asociaţiei tineretului ucrainean, Dmitrii Lecarţev spune că lipsa unei motivaţii care i-ar determina pe alogeni să studieze limba de stat este potenţată de incapacitatea statului de a găsi politici potrivite pentru integrarea lingvistică a minorităţilor: „În acest caz, cînd unii spun că voi sînteţi obligaţi, se iscă o confruntare. Este categoric greşit să crezi că prin constrîngere ai să faci pe cineva să înveţe o limbă. Alogenii trebuie stimulaţi. Dar ce programe sînt pentru asta?”

După ce la sesiunea de bacalaureat din acest an unul din zece liceeni găgăuzi nu a luat examenul la limba română, lideri ai minorităţii găgăuze au reproşat guvernului că nu sînt asiguraţi cu profesori şi că programa şcolară după care ar studia alolingvii limba de stat ar fi ineficientă.

Iată cum justifică însă starea de lucruri Leonid Bujor, consilier al primului ministru: „S-a bătut pasul pe loc, nu ne-am mişcat înainte. Este vorba şi despre factorul moral-psihologic, dar în primul rînd este vorba despre voinţa politică. Nu discutăm un subiect politic, dar adevărul este de aşa natură, că pe parcursul celor opt ani de zile cît am avut o guvernare comunistă, limba română era marginalizată. A trebuit în linii mari, în sensul pregătirii morale, psihologice a cetăţenilor care reprezintă etniile din R. Moldova am avut situaţia de a începe lucrurile de la etapa iniţială.”

Divergenţele de astă-vară ce s-au iscat între Comrat şi Chişinău totuşi au pus presiune pe autorităţi. În consecinţă Ministerul Educaţiei a decis, cu titlu de experiment, să introducă de la 1 septembrie în unele şcoli pentru alogeni predarea mai multor discipline în română.

Lucia Cucu, directoarea Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, cea care de trei ani organizează cursuri gratuite pentru studierea românei, consideră că actuala guvernare are toate şansele să nu izbutească să redreseze situaţia, asta pentru că răspunde cu eforturi disparate, în loc să ofere o politică lingvistică clară:
„Acele succese depind de materiale, depind de profesori, depind nu în ultimul rînd dar poate că în primul de politica statului. De ce un funcţionar, de ce un primar sau de ce noi am ajuns că un deputat nu cunoaşte limba română? Dacă noi vom avea strategia, începînd de la grădiniţă, finalizînd cu acele cursuri de instruire continuă atunci am avea numărul mic de persoane care nu vorbesc limba şi integrarea în societate a alolingvilor ar fi alta.”

Un program naţional de promovare a limbii de stat printre minorităţi ar exista în planul guvernului, aşa cum am aflat de la consilierul primului ministru, care însă va necesita sume de bani mult peste cele 90 de mii de lei cît a putut să cheltuie în acest an guvernul pentru editarea unor manuale pentru şcolile de alolingvi.