Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi al Familiei ne informează deunăzi că 57% dintre angajaţii autohtoni nu şi-au declarat salariul adevărat în 2010. Din cauza salariilor în plic bugetul public a pierdut numai anul trecut cel puţin 4,7 miliarde de lei.
Cînd te uiţi mai bine la cifra asta - 57% - înţelegi cît de adînc e hăul în care ne-am rostogolit cu toţii. O sumedenie de concetăţeni de-ai noştri preferă să făurească minciuna, să fenteze bugetul de stat, să se eschiveze de la plata impozitelor. E vorba de un soi de cerc vicios. Angajatul mincinos, care ia salariul în plic, zice că nu are de ales, fiindcă altminteri angajatorul îl alungă. Angajatorul mincinos se plînge că întreprinderea lui ar falimenta dacă ar plăti toate impozitele. Iar stătuleţul ocrotitor, deşi poate stabili procentul angajaţilor care nu-şi declară venitul, nu poate curma frauda. De ce oare? Poate li se bagă controlorilor nişte biştari în buzunare? E o supoziţie care e normal să-ţi treacă prin minte de vreme ce avem aici o armadă întreagă de controlori vigilenţi-zeloşi. Păi, cum de nu poate face nimic armada asta cu salariile în plic? Dar să lăsăm acum controlorii în pace.
Mă interesează mai mult aceste cohorte de angajaţi şi angajatori care practică mînă-n mînă, ani de zile, evaziunea fiscală. Cu mulţi dintre ei, pesemne, ne întîlnim deseori în viaţa de zi cu zi. Pentru că ei sînt printre noi, aceşti oameni simpli care iau şi dau salarii în plicuri. Nu ştiu ce e în capetele lor şi care le este starea de spirit, dar vreau să le sugerez un lucru.
Dacă se vor simţi vreodată îngreţoşaţi de prestaţia politicienilor autohtoni, de sărăcia din ţară, de perspectivele lor limitate, de viitorul neguros fără pensie mulţumitoare, dacă vreodată vor începe a căuta ţapi ispăşitori pentru situaţia lor lamentabilă, să se gîndească mai bine la faptul că EI nu plătesc impozitele pe care ar trebui să le plătească, să realizeze că mocirla în care s-au cufundat e, de fapt, şi marea lor operă!
Sincer să fiu, deşi sîntem în perioada sărbătorilor de iarnă, îmi este greu să le doresc acestor conaţionali „La mulţi ani!” Aveţi grijă, stimabililor, nu care cumva să plătiţi toate impozitele în anii care urmează. Nu trăim în peninsula scandinavă, aici e ţara „oamenilor frumoşi şi harnici”, vorba unui fost preşedinte.
