Uniunea Europeană va acorda 2,5 milioane euro pentru dezvoltarea economică a satelor. Ajutorul urmărește mai ales dezvoltarea companiilor mici și mijlocii în mediul rural, dar şi susținerea agricultorilor. Relatează Alla Ceapai.
Una dintre priorităţile noului proiect e dezvoltarea sistemului de aşa-numitele „incubatoare de business”, adică despre instituţii care vor acorda unor potenţiali tineri întreprinzători din mediul rural şansa să iniţieze şi să-şi pună pe picioare propăriile afaceril. Primii beneficiari vor fi micii întreprinzători din Ştefan-Vodă şi Leova, spune şefa direcţiei dezvoltării mediului de afaceri a Ministerului Economiei, Lilia Palii:
„Întreprinzătorii individuali sunt găzduiţi, le sunt acordate facilităţi, sunt suportate anumite costuri pentru arendă. Echipa business-incubatorului acordă o asistenţă pentru a-i instrui în vederea dezvoltării afacerii.”
Femeile din sectorul rural, care vor să se lanseze în business vor fi susţinute cu prioritate, fiind categoria deseori marginalizată în sectorul de afaceri, precizează Lilia Palii. Adaugînd că, agricultorii, un alt grup ţintă vizat de proiect, vor fi susţinuţi prin utilaje tehnice performante.
În opinia analistul economic de la Expert-grup, Dumitru Budeanschi proiectele europene au capacităţi reduse de a soluţiona problemele reale ale satelor, din cauza lipsei unei strategii naţionale de dezvoltare a mediului rural:
„Spaţiul rural pînă în ziua de astăzi rămîne o problemă nerezolvată. Noi nu ştim exact cum noi vrem să arate acest spaţiu. Micul business în domeniul agricol nu va exista, dacă noi o să lasăm în continuare lucrurile aşa cum sunt, sau nu o sa fim suficient de insistenţi pentru a avea o agricultură bazată pe gospodării de fermieri, iar micul business ce ţine de servicii sociale odată cu diminuarea numărului populaţiei în sate tot nu va avea efecte.”
La moment dezvoltarea satelor este inclusă în strategia generală de dezvoltare economică la nivel statal. Prima strategie naţională care viza exclusiv mediul rural a fost propusă de fosta guvernare comunistă. Strategia „satul moldovenesc” deşi a fost bine gîndită, în opinia expertei Ludmila Andronic, la nivel de aplicare a fost puţin eficientă:
„Prima pe ce s-a pus accent a fost gazeificarea satelor, care a fost super OK, dar acum se dovedeşte că este un lucru foarte costisitor pentru sate. Şi, doi la mînă, nu prea a avut parte de banii europenilor. Banii europenilor sunt mult mai importanţi decît ceea ce încercăm noi să punem din finanţările locale, din buget.”
Susţinerea mediului rural prin diverse proiecte europene este indicatorul integrării economice europene a Republicii Moldova, sugerează experta Ludmila Andronic:
„Se merge pe modelul care este deja implementat în ţările care sunt membre a Uniunea Europeană, dar au intrat cu ultimul tren, pînă la noi, şi eventual se pregăteşte economia locală dacă nu pentru o eventuală aderare, cel puţin intrare economică mai intensă în spaţiul european.”
Dezvoltarea economică a mediului rural este vizată de mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europenă, cele mai cunoscute fiind două - Măsurile de consolidare a Încrederii, proiectul care presupune dezvoltarea unor localitaţi de pe ambele maluri ale Nistrului şi Proiectul Energie şi Biomasă, care încurajează folosirea resurselor locale pentru producerea de energie.
