Lungul drum al reformei spre Procuratura Generală

În ajunul zilei profesionale a procurorilor, activistul Anatol Mătăsaru a organizat o expoziție de protest pe scările Procuraturii Generale. Mătăsaru protestează de ani de zile față de scoaterea de sub urmărire a polițiștilor acuzați că l-au maltratat. La expoziția de astăzi, activistul a adus printre exponate un măgar de pluș în haine de polițist, un sicriu cu inscripția „organele de drept” și un coș cu fecale cu descrierea - „Justiția Republicii Moldova”. Procurorii și alți funcționari din justiție s-au adunat la rândul lor la o conferință științifică despre reforma Procuraturii din ultimii 20 de ani și perspectivele de viitor. Relatează Lucia Diaconu

În cei 20 de ani de la înfiinţare Procuratura a trecut de mai multe ori prin procese de reformare. Despre nevoia unor alte transformări s-a vorbit din nou după schimbarea guvernării în 2009, care s-a angajat să reformeze întregul sistem de justiţie, în încercarea de a apropia Moldova de Uniunea Europeană.

Prin transformările care se pregătesc la Procuratură autorităţile urmăresc să facă instituţia mai eficientă şi s-o îndepărteze de politic.

Pachetul de legi reformatoare urma să ajungă pe masa legislatorilor spre sfîrşitul anului trecut, intenţie pe care Procuratura Generală şi-o exprimase acum un an. Potrivit Ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, un singur proiect de lege a ajuns deocamdată la Comisia Juridică din Parlament. Este vorba de proiectul de modificare a codului de procedură penală care urmează să delimiteze mai clar rolul şi competenţele care le revin celor trei organe de urmărire penală principale - Procuratura, Ministerul de Interne şi Centrul Anticorupţie, aşa încît să se obţină o eficienţă mai mare a anchetelor.

Iată cum explică această lentoare Oleg Efrim: „În domeniul justiţiei este nevoie de mai multă voinţă, pentru că aici avem subiecţi cu statut special, cum sînt judecătorii care au statut de magistraţi şi sînt independenţi, cum sînt procurorii, care este o instituţie independentă. Evident, există opinii diferite, fiecare încearcă să-şi argumenteze propriile poziţii, sînt mulţi care vor să-şi păstreze status-quo-ul existent. Acesta este răspunsul de ce aici (în justiţie) schimbările merg nu aşa de repede cum ar fi vrut societatea.”

Schimbarea statutului procurorului sau demilitarizarea procuraturii şi schimbarea procedurii de numire a procurorului general sînt alte două propuneri de reformă care se discută. Procuratura sprijină ideea că procurorul trebuie să fie în categoria magistraţilor şi se pronunţă pentru numirea procurorului principal al ţării de către Consiliul Procurorilor, şi nu de Parlament cum este acum.

Cît priveşte participarea procurorului la judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ, instituţia se opune eliminării acestei practici.

Întrebat de Europa Liberă, Procurorul General Valeriu Zubco afirmă că legile sînt pregătite dar că urmează să se mai facă un schimb de păreri cu experţi străini.

Care sînt şansele de izbîndă a reformei? Valeriu Zubco le condiţionează de trei lucruri: „Noi avem nevoie de trei cerinţe: este vorba de scop, pe care ni l-am propus - reforma, este nevoie de o susţinere politică absolută şi este nevoie de o susţinere financiară. În lipsa unui element din cele pe care le-am numit este imposibil de a reforma o instituţie a statului.”

Iată cum estimează posibilităţile de reuşită a transformării justiţiei Victor Munteanu, directorul Programului de drept la Fundaţia Soros Moldova: „Cînd vorbim de voinţă politică înţelegem că ea nu trebuie doar să fie declarată, trebuie să fie şi asumată. Din moment ce nu este foarte clar asumată şi înţeleasă nu avem cum să avem succese. Foarte puţini politicieni înţeleg bine încotro trebuie să mergem şi cum, care este finalitatea acestei reforme. De-aici avem şi atîtea confuzii, de-aici avem şi atîtea reforme trunchiate.”

Reforma justiţiei în Moldova este sprijinită de Uniunea Europeană, care a atenţionat constant Chişinăul în ultimii ani asupra problemelor din acest domeniu.