La 1 martie ar urma să-și înceapă activitatea Comisia Națională de Integritate, o structură nouă care va verifica declarațiile pe venit ale politicienilor și funcționarilor publici. Cum anume va lucra comisia și cine ar putea fi membrii ei, a încercat să afle Lucia Diaconu:
Rigorile după care vor fi selectaţi viitorii membri ai Comisiei de Integritate au fost anunțate de Comisia pentru numiri din Parlament, cea care se face responsabila de selectarea candidaţilor. Victor Popa, preşedintele acesteia, a confirmat postului nostru de radio că instituţia care urmează să-şi înceapă în doar trei săptămîni activitatea va avea 5 membri, cîte unul din partea structurilor societăţii civile şi a opoziţiei şi trei înaintaţi de majoritatea parlamentară. Toţi 5 vor trebui să obţină şi votul legislatorilor înainte să preia funcţia.
La moment, comisia pentru numiri este în aşteptarea CV-urilor de la reprezentanţii societăţii civile, pînă la 20 februarie. Cît priveşte candidaţii fracţiunilor parlamentare, acestea deocamdată s-au rezumat la discuţii. Victor Popa s-a arătat însă încrezător că de la 1 martie comisia va începe să lucreze:
„Se selectează candidaturi, se discută, trebuie să fie prezentate Comisiei Juridice spre examinare, noi mai departe... Deci se lucrează.”
Că instituţia va intra în funcţiune în termenele prevăzute de lege nu pun la îndoială nici experţii. Temerile unora dintre aceştia sînt legate de calităţile pe care trebuie să le cumuleze un candidat. La părerea Cristinei Cojocaru, expert anticorupţie, cerinţele la care se limiteaza Comisia pentru numiri ar lăsa mai multe portiţe pentru eventuali candidaţi nu ticmai potriviţi pentru calitatea de membru al unei instituţii care urmează sa fie percepută ca un factor de presiune asupra demnitarilor, astfel încît aceştia să se vadă siliţi să-şi scoată averile la vedere:
„Există cerinţa ca să aibă studii superioare – nu-i clar în ce domeniu. De exemplu, studiile superioare în agricultură eu nu ştiu dacă sînt potrivite pentru controlul declaraţiilor de venituri şi proprietăţi şi controlul declaraţiilor de interese personale. E vorba de vechime în muncă. Iarăşi, e 7 ani dar nu-i clar: muncă în ce domeniu? Iarăşi, ce înseamnă reputaţie ireproşabilă, apropo, un lucru foarte important. Asta înseamnă că nu a figurat în scandaluri, că nu a apărut în rapoartele Curţii de Conturi. Ce înseamnă reputaţie ireproşabilă pentru Republica Moldova?”
În lipsa specificărilor, n-are cum să nu apară bănuiala că cerinţele ar fi unele mai degrabă de formă, mai cu seamă cea prin care candidaţilor li se cere să nu fie membri de partid, mai spune experta:
„Dacă el ieri şi-a depus carnetul de membru de partid, asta nu înseamnă că el nu mai are afinităţi morale cu acel partid. Şi nu ştiu care este credibilitatea acestei persoane dacă o societate întreagă îl cunoaşte ca fiind afiliat acestui partid. Poate era mai bine ca să fie această condiţie de neafiliere pentru o anumită perioadă, în ultimii 5 ani spre exemplu să nu fi făcut parte din niciun partid politic.”
Independenţa de politic a comisiei este pusă la îndoială şi de preşedintele Centrului pentru resurse juridice Vlad Gribincea, care aduce însă alte argumente. Faptul că legea a trecut cu greu de votul parlamentarilor şi nedorinţa politicienilor de a-şi arăta toate veniturile îi dau motive expertului să creadă că cel mai curînd deputaţii vor fi tentaţi să numească în aceste funcţii persoane mai puţin compatibile. Ar exista însă şi alte temeiuri pentru a admite încă din faşă că eficienţa instituţiei create să nu fie cea scontată, conchide expertul:
„Competenţa acestei Comisii este foarte largă. În alte ţări este comisie de genul dat care verifică declaraţiile funcţionarilor de rang înalt, iar cu funcţionarii de rang minor se ocupă comisiile departamentale. La noi, avînd cîteva mii de funcţionari, toate declaraţiile urmează să fie verificate de această comisie, ceea ce ar ştirbi din eficienţa ei de a combate mrea corupţie. Şi ultima nuanţă pe care vreau s-o spun este că această comisie nu poate să spună decît dacă declaraţiile au fost sau nu întocmite corect, asta înseamnă conform legii. Dar legea la noi este destul de vagă, prin urmare permiţînd anumite abuzuri. Şi atunci cînd legea permite un abuz, comisia nu poate face nimic.”
Chiar dacă pînă acum au existat cîteva dosare pentru nedeclararea averii şi pentru declaraţii false, nu se cunosc situaţii cînd funcţionarii să fie pedepsiţi. Autorităţile spun că noua Comisie pentru integritate ar urma să schimbe această stare de lucruri. Mai multe voci din rîndul experţilor susţin că lucrurile vor arăta altfel doar dacă vor exista pedepse mai aspre pentru demnitarii neoneşti, bunăoară lipsirea de acea parte a averii care n-a fost declarată.
