Linkuri accesibilitate

Țara este foarte patriarhală, chiar şi în zilele de azi


Experta Silvia Saca
Experta Silvia Saca

Silvia Saca: „Problema este în faptul ca noi trebuie să învăţăm să acceptăm părerea altuia, nu să o tolerăm”.


Despre poziția femeii și discriminare în societatea moldovenească, o discuție între experta de gen Silvia Saca și Vasile Botnaru.

Europa Liberă: Iarăşi, a cîta oară, vedem că bărbaţii decid soarta ţării, soarta poporului, soarta subiectelor de actualitate, şi la putere sunt democraţii, liberal-democraţii, cei care s-au angajat să împartă puterea cu femeile! Cum credeţi, femeile dacă ar fi la putere, ar rezolva mai simplu crizele, problemele dificile, cu înţelepciunea pe care o au nativ, natural?

Silvia Saca:
„Atunci cînd vine o majoritate de un gen sau altul afectează cealaltă parte, atunci cînd este un parteneriat bineînţeles că ar fi mult mai bine. Noi avem exemplele din ţările scandinave, unde se trăieşte şi în zilele astea mult mai bine ca în restul ţărilor şi numai din cauza faptului că au venit masiv femeile la conducere. Nu aş putea să zic că doar bărbaţii sunt foarte buni lideri. Sunt foarte bune lidere şi femeile, dar femeile mai văd ceea ce se întâmplă în jur. În general bărbaţii văd mai static toate lucrurile. Femeile le mai înfrumuseţează, să zic aşa şi atunci cînd este vorba de a face un buget, femeile se gîndesc şi la învăţământ şi la medicină şi la toate problemele sociale care există.”

Europa Liberă: Nu doar la puşti.

Silvia Saca:
„Nu doar la puşti”

Europa Liberă: Vă întrebam pentru că avem doi ani de impas, de căutare a unui preşedinte, de căutare a modului în care s-ar alege preşedintele, or dacă am avea undeva printre cei care negociază femei care au experienţa împărţirii bugetului începînd de la familie şi terminînd cu Parlament, probabil că găsim mai curînd compromisul. Vreau eu să cred aşa...

Silvia Saca:
„Eu chiar cred aşa. Măiestria de a negocia este foarte importantă, pentru că atunci cînd ne punem toţi foarte tari şi mari nu ajungem la nimic sau ajungem la ceea ce avem noi azi.”

Europa Liberă: Dar ce avem noi azi? Femeile sunt marginalizate în continuare...

Silvia Saca:
„Mult mai marginalizate decît 10 ani în urmă.”

Europa Liberă: Şi sub proporţiile pe care o deţin, demografic vorbind. Şi atunci nu cumva maleabilitatea şi îngăduinţa femeilor le joacă festa, pentru că ele nu se impun, pentru că-i lasă pe bărbaţi să iasă în faţă şi nu reuşesc să soluţioneze problemele pe care le afectează?

Silvia Saca:
„Nu aş vrea să zic tot timpul de faptul că noi aşa am fost educaţi, dar cu adevărat ţara este foarte patriarhală, chiar şi în zilele de azi. Cu regret. În momentul cînd noi am avea mai multe femei în conducere, şi cînd zic în conducere mă refer la conducerea partidelor, pentru că asta este baza contrucţiei unui stat, partidele. Ele luptă pentru putere, ele ajung la putere şi atunci cînd un bărbat îşi face echipa el îşi aduce aminte de toţi prietenii lui şi printe prietenii lui nu prea sunt femei.”

Europa Liberă: Dar într-un timp, cînd se lansau aceste partide care sunt astăzi la guvernare, chiar semnau angajamente să fie 30 la sută de femei pe listele de candidaţi pentru locurile de deputaţi. Ce a rămas cu această mişcare şi acest angajament?

Silvia Saca:
„Femeile trebuie să fie mai combative în interiorul partidului. Ce se întâmplă în interiorul partidelor? Sunt nişte şmecherii pe care poate că bărbaţii nici nu le ştiu, dar le fac. O femeie o poţi măguli cu ceva, să-i zici: „Vai ce de bine ai făcut, hai du-te şi fă cutare sau fă cutare”, şi ele aleargă şi fac.”

Europa Liberă: Adună voturi, de exemplu.

Silvia Saca:
„Adună voturi, calcă tot glodul prin Republica Moldova, povestesc cît e de bun liderul, gîndindu-se că atunci cînd se va forma lista ea va fi cel puţin printre cei primii 10. Pe cînd cei primii 10 deja sunt repartizaţi”

Europa Liberă: Pentru că acolo stau sacii cu bani...

Silvia Saca:
„Acolo sunt sacii cu bani, acolo sunt prietenii pe care eu, ca bărbat, ca lider de partid, ştiu că dacă el va fi alături de mine eu am nădejde în el. Dar, ajungînd o femeie în primii 10, ea nu îşi are echipa, pentru că echipa toată este construită din ceilalţi 9. E o echipă masculină. Ce trebuie să facă ea? Ori să adopte comportamentul bărbaţilor, pentru că ea trebuie să fie în echipă, or să se bată cu ei cu toţi şi să-şi cîştige locul sub soare, dacă ea face a două, la celelalte alegeri nu se mai găseşte nici a 20-a în listă”.

Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb ceva, vorbim despre o problemă de discriminare, or noţiunea de discriminare a fost atribuită unui grup anume. Legea anti-discriminare este pus semnul egal cu gay, cu drepturile lor lezate. Cum se poate obţine ca, de fapt, atunci cînd se discută despre discriminare să se aibă în vedere şi „roma people” cum spun englezii, să se aibă în vedere şi femeile, să se aibă în vedere şi oamenii cu avuţie puţină materială, care trebuie să aibă şansă în sfera educaţiei. Nu vi se pare, în general, nedrept că, de exemplu, problema femeilor acum a fost umbrită de această discuţie cumva unilaterală despre anti-discriminare, şi mai ales condiţionat cumva de parcă ar fi impusă de europeni contra unor bani pe care îi promit?

Silvia Saca:
„Mie îmi pare, în general, straniu această mişcare contra anti-discriminării, foarte ciudat sună. Poate că educaţia noastră a fost aşa de ciudată că în timpul perioadei sovietice homosexualii erau consideraţi un dezmăţ, pe cînd asta nu este un dezmăţ. Dezmăţ sunt cei care impun persoanele de acelaşi gen la perversiuni sexuale. Dar cei care s-au născut diferit de cum suntem noi, ei nu sunt de vină şi, mă iertaţi, asta nu-i din ziua de astăzi.”

Europa Liberă: Dacă vrem neapărat să ne uităm în istorie, oleacă mai în adînc, dar dacă ne prefacem că e o invenţie modernă, venită chipurile odată cu drogurile şi cu drapeluţile din Stockholm.

Silvia Saca:
„Chiar asta este culmea. Noi cînd vrem să povestim despre moldoveni zicem că noi suntem cei mai buni, că noi suntem buni gospodari, că noi suntem nu mai ştiu cum, şi cînd colo, călcăm în picioare toţi cei care sunt ca noi, dar poate că sunt un pic deosebiţi.

De ce eu pot să mă consider mai bună decît prietena mea care este romă? De ce? Numai de aceea că este romă? Şi eu am fost înşelată de aceeaşi ţigani, dar cu acelaşi succes mă înşeală şi moldovenii şi ruşii şi toţi ceilalţi. Noi am făcut multe scăpări în procesul acesta de dezvoltare democratică şi asta poate că trebuia să fie prima lege pe care trebuia să o adopte un stat care vrea să se consideră democratic - Legea despre discriminare şi să adune acolo, cum zicezi dvs, toate păturile care sunt discriminate.

Plus la asta, în Guvern eu am marea convingere că trebuie să fie un minister, nu un departament pentru minorităţile care nu ştie cu se ocupă, dar un minister care ar putea să ducă politicile anti-discriminatorii în ţară. Dacă vorbim despre discriminări, uitaţi-vă ce se întâmplă cu oamenii care sunt invalizi. S-a raportat că peste tot s-au pus rampe, eu aş vrea să-i pun pe cei care sunt în fruntea instituţii respective de toate nivelurile în cărucioare şi să le dau drumul pe rampele celea, să văd cine din ei va rezista.”

Europa Liberă: Doamna Silvia Saca, mai avem o discrepanţă, ar veni o discriminare obiectivă, oamenii săraci şi oamenii bogaţi. Ce se face astăzi ca la un moment dat săracii să nu ia în furci pe cei bogaţi, ca să nu se întâmple o mare revoluţie socialistă din octombrie. Decalajul creşte, nemulţumirea creşte în mod firesc şi în proporţii geometrice, şi aceştia care îşi etalează bogăţia, opulenţa asta deranjează în mod firesc. Cum se poate o ţară bogată, democratică, să nu admită aşa ceva?

Silvia Saca:
„În societăţile cu democraţie dezvoltată bogaţii au învăţat să facă ceva pentru cealaltă societate ca să nu îi afecteze pe ei, în primul rînd. Eu în Moldova văd deja unele exemplu, puţine de tot, dar deja sunt, şi dacă toţi cei care au bani mulţi vor începe să facă activităţi, dar eu nu aş vrea să mergem pe calea: „uite că este cineva bolnav şi i-am dat salariul meu de deputat”.”

Europa Liberă: Şi cu două camere de luat vederi în spate.

Silvia Saca:
„Dacă nu cu toate televiziunile. Pentru că proverbul zice: dă-i undiţa dar nu-i da peştele.”

Europa Liberă: Ultima întrebare ar fi pentru ziua de azi, cînd întrebări mai am un milion. Tineretul iese din tiparele patriarhale, fetele tinere au mai multă ambiţie, demnitate, perspicacitate? Sau se perpetuează modul acesta de gîndire şi de trai. Ce vă spune intuiţia Dvs de mamă, în primul rînd?

Silvia Saca:
„Sunt mai multe categorii, dacă aş putea să zic. Dar ponderea mare este în fetele tinere care încearcă să-şi aranjeze viaţa comod, adică îşi fac studii foarte bune, ele chiar sunt capabile să-şi facă o carieră bună, dar gîndul le este ca să se mărite cu unul bogat şi atunci totul va fi bine. Desigur că atunci cînd îţi faci o carieră este foarte greu să o îmbini cu familia, de aceea trebuie educaţi şi bărbaţii. Bărbaţii astăzi tot mai mult îi văd cu căruciorul. Chestiunea asta cu aranjarea vieţii mele neapărat cu unul care este foarte bogat, fără ca să se gîndească ce va urma după asta, care este preţul pentru toată bogăţia asta, chestiunea asta mă deranjează foarte mult. Aş vrea să fiu mult mai optimistă, şi eu chiar cred că Moldova are posibilitatea de a ieşi din această situaţie. ”

Europa Liberă: Şi asta e sarcina Mişcării Feministe sau nu doar?

Silvia Saca:
„Nu doar. Îmi pare rău că mişcarea feministă a avut o perioadă în care era foarte combativă, era foarte greu pentru că perioada aceasta era la început, dar astăzi eu cred că este ruşinos pentru partidele politice să pună un prag de 30 de %, pentru că au trecut 10 ani, dacă nu mai mult. Trebuie să ştii foarte bine că dacă tu vreai să mergi şi tu vezi că femeile pot...”

Europa Liberă: Dna Saca, dar trebuie să ai o regină Elisabeta în palat, trebuie să ai o Lady Diana care a forţat întreaga naţiune să plângă sau să aibă emoţii, nu ştiu. Credeţi că noi avem şansă să trezim societatea? Ca să se întâmple ceea ce vreţi dvs?

Silvia Saca:
„Cred că da. Pe Facebook cînd au dat propunerea de a o înainta pe Natalia Gherman la funcţia de preşedinte, mulţi au sărit şi au spus că ea e fiica primului preşedinte. Şi ce? Şi dacă ea ar fi fost fiica unui prăpădit sărman din raionul Donduşeni, satul Plop, sau nu ştiu de pe unde, ar fi fost mai bună?”

Europa Liberă: Revenim, de fapt, de acolo de unde am pornit, toleranţa pentru că şi moderatorii care ţin să-şi spună părerea şi contradicţiile care se aşează pe terenul acesta, din păcate cuvîntul de ordine este intoleranţa şi atunci cînd o să scăpăm de intoleranţă, probabil o să scăpăm de discriminare şi o să vedem şi oamenii buni.

Silvia Saca:
„Ştiţi, dle Botnaru, sunt un pic rezervată faţă de noţiunea toleranţă. Îmi pare foarte rău, ea este foarte la modă şi parcă este foarte bună, dar eu cînd tolerez înseamnă că eu ... ”

Europa Liberă: ... înţeleg...

Silvia Saca:
„Problema este în faptul ca noi trebuie să învăţăm să acceptăm părerea altuia, nu să o tolerezi. Să o iau pe bune, să o accept.”
XS
SM
MD
LG