Linkuri accesibilitate

Unde, si de ce, nu pot lucra românii şi bulgarii în Uniunea Europeană


Cum explică 9 state europene această situație.



La reuniunea ministrilor muncii din Uniunea Europeana principala tema de dezbatere a fost eliminarea restrictiilor de pe piata muncii. Cele 9 state comunitare care continuă sa le interzica muncitorilor romani si bulgari accesul liber la locurile de munca din aceste tari invoca in argumentatia lor chiar Tratatul de aderare.

Prin acest document li se permite statelor europene sa restrictioneze temporar accesul lucratorilor romani. Perioada de tranzitie generala este de 7 ani si se imparte in mai multe etape. Altfel spus Romania a fost primita in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, ceea ce inseamna ca de la 1 ianuarie 2014, romanii vor avea acces liber pe pietele fortei de munca din orice tara a Uniunii. Si pina atunci cetatenii romani pot lucra acolo, dar numai daca semneaza in prealabil un contract de munca. In rastimpul asa-numitei perioade de tranzitie, o clauza de salvgardare permite oricarui stat membru al Uniunii sa reintroduca restrictiile in situatii exceptionale in care exista perturbari grave pe piata fortei de munca. Spania a apelat, de pilda, in vara trecuta la aceasta clauza restrictionind accesul romanilor pe piata iberica pina la sfirsitul acestui an, din cauza somajului care a depasit 20 la suta, dar si a faptului ca domeniul constructiilor in care lucrau multi romani s-a restrins major. Comisia Europeana a dat undă verde Madridului in aceasta chestiune, dar si atunci si acum comisarul pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, Laszlo Andor, sustine ca restrictionarea liberei circulatii a lucrătorilor europeni nu este o solutie adecvata în fața somajului ridicat.

La reuniunea de vineri a ministrilor muncii din Uniunea Europeana cele 9 state care isi mentin inca restrictiile - Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Germania, Franta, Luxemburg, Malta, Olanda si Austria - au argumentat ca situatia lor interna nu este oportuna pentru deschiderea pietei fortei de munca, in conditiile in care somajul este in crestere. Un raport al Comisiei Europene, dat publicitatii in luna noiembrie a anului trecut, scoate, insa in evidenta ca piata fortei de munca din aceste 9 state reticente nu a fost “afectata semnificativ” de prezenta lucratorilor romani si bulgari.

Potrivit unor surse, citate de agentia de stiri Agerpres, comisarul european de resort, care ar vrea sa liberalizeze definitiv piata muncii cit mai repede le va trimite scrisori ministrilor responsabili din cele 9 state care mentin restrictiile prin care le va cere argumente suplimentare pentru blocarea muncitorilor romani si bulgari.

In statele care si-au deschis portile lucratorilor romani, acestia pot sa-si caute de lucru acolo cu singura conditie sa aiba un domiciliu stabil. Celelalte 9 care inca se opun se tem de asa numitul sindrom al instalatorului polonez, pe care l-au descoperit britanicii atunci cind le-au permis locuitorilor Europei Centrale sa munceasca in insula. Instalatorul polonez lucra mai mult, mai repede, mai bine si mult mai ieftin decit instalatorul britanic, asa ca i-a luat imediat locul. Occidentalii din cele 9 state n-ar vrea ca sindromul instalatorului polonez sa se extinda acum in plina criza la domenii, cum ar fi serviciile, a

Politigraf

XS
SM
MD
LG