Linkuri accesibilitate

Pericolul oficializării în timp a limbii ruse în R. Moldova nu este așa de mare (I. Cașu/Adevărul)


Moldova - Newsstand in Chisinau, 2009
Moldova - Newsstand in Chisinau, 2009

„Moldovenii au nevoie de un preşedinte leton” (Timpul).


Editorialiştii sunt în majoritate de acord că referendumul leton în care 75 la sută din cetăţenii acelei ţări au respins oficializarea limbii ruse ca a doua limbă de stat ar trebui să constituie o lecţie pentru moldoveni. Nu ştim ce concluzii vor trage politicienii noştri din referendumul leton, dar ar trebui să-i acorde măcar un pic de atenţie”, scrie Nicolae Negru în „Jurnal de Chişinău”.

Editorialistul crede că „dacă s-ar organiza un referendum în favoarea limbii ruse pe pământul moldav, sunt mari şansele de reuşită, pentru că, în dorinţa lor de a rezolva nişte probleme politice curente, liderii AIE au umblat la Constituţie şi au distrus „pe alocuri” învelişul protector al acesteia. Un referendum pe tema statutului limbii ruse ar necesita prezenţa a doar unei treimi din alegătorii înscrişi în listele de vot, ceea ce constituie circa 880 mii de persoane. Cifra respectivă nu e de neatins, dacă sumăm numărul alegătorilor PCRM, PSD şi ale altor partide proruseşti” crede autorul. În final, editorialistul conchide: „dacă nu vor învăţa nimic politicienii noştri, partidele proruseşti vor învăţa cu siguranţă de la letoni. Moscova va avea grijă să le organizeze „schimb de experienţă”.

Un comentariu semnat de istoricul Igor Caşu din „Adevărul” merge pe convingerea că pericolul oficializării în timp a limbii ruse în Republica Moldova nu este chiar atât de mare. „Avem o societate foarte sensibilă la probleme identitare şi acest lucru s-a văzut clar în 2002 când comuniştii au încercat să introducă limba rusă din clasa a II în programe.

Cu toate acestea, limba rusă este disproporţionat de prezentă în spaţiul public, iar gradul nostru de deznaţionalizare – mult mai înalt decât la letoni”, observă autorul.

„Moldovenii au nevoie de un preşedinte leton”, scrie Constantin Tănase în editorialul său din „Timpul”. Autorul observă că preşedintele leton a avertizat opinia publică, înaintea zilei desfăşurării referendumului, că, în cazul când rezultatele acestuia vor fi favorabile minorităţii ruse, el nu va promulga legea şi va demisiona din funcţie. Pornind de la acest avertisment, Constantin Tănase se întreabă: „Câţi dintre politicienii noştri din vârful piramidei ar fi capabili să facă o asemenea declaraţie?”

Singurul editorialist din presa scrisă care nu se ocupă astăzi de lecţia letonă este Petru Bogatu. În comentariul său din „Jurnal de Chişinău”, el face un top al gafelor ce l-au făcut pe fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, să piardă puterea şi să intre în rândurile opoziţiei. Dl Bogatu opinează că: „acceptarea memorandumului Kozak, cârdăşia cu Iurie Roşca, înşelarea emisarilor occidentali, cărora în 2005 le-a promis să schimbe denumirea şi să reformeze PCRM, lipsa de reacţie la acuzaţiile de fraudare a alegerilor din primăvara lui 2009, culpabilizarea României înainte şi imediat după scrutin, ieşirile sale vulgare împotriva opoziţiei, dezmăţul poliţiei după evenimentele de la 7 aprilie, toate acestea, luate laolaltă, i-au adus PCRM-lui o înfrângere umilitoare într-un meci ca şi câştigat”.

Autorul articolului mai scrie că de când Vladimir Voronin a trecut în opoziţie şi protestează în Piaţa Marii Adunări Naţionale „le produce tuturor oponenţilor săi, de la mic la mare, plăcerea unei răzbunări regale. Aceştia au astăzi ocazia să-i plătească cu aceeaşi monedă cu care i-a plătit el, când, cocoţat pe soclul puterii, se făcea că nu vede protestele lor”.
XS
SM
MD
LG