Iurie Gotişan: „Subiectul datoriei externe este astăzi unul destul de fierbinte în lume şi acesta nu este o excepţie nici pentru dezbaterile cotidiene de la noi. Însă afirmaţiile curioase ale unor politicieni, în particular cele legate de creşterea datoriei externe şi de pericolele dramatice ale acesteia, sunt în contradicţie cu consensul politic, dar şi cu realitatea economică de la noi.”
Europa Liberă: Şi totuşi datele statistice arată că într-adevăr aceasta a crescut.
Iurie Gotişan: „Este adevărat că aceasta a crescut, cifrele arată că nivelul datoriei externe totale este de peste cinci miliarde de dolari americani, constituind în jur de 80 la sută din Produsul Intern Brut, o valoare destul de rezonabilă dacă comparăm cu alte state, inclusiv din regiune. Însă de asemenea este adevărat că doar 20 la sută, puţin peste 1 miliard de dolari, din această datorie este pe seama sectorului guvernamental, aceasta ar veni cam 300 de dolari pe cap de locuitor, restul datoriei externe e pe seama sectorului privat.”
Europa Liberă: Şi cum să înţelegem, Guvernul face împrumuturi, iar sectorul privat este cel mai „înglodat” în datorii?
Iurie Gotişan: „Sectorul privat de regulă se împrumută mai mult ca statul în ultima perioadă. Şi în acest sens este şi o explicaţie elementară: sectorul privat este, probabil, mai raţional ca cel public căci, vrei nu vrei, se supune regulilor de piaţă şi până la urmă aceste deficite au explicaţii naturale. Asta o arată chiar şi statistica pentru 2011, importurile, spre exemplu de echipamente tehnologice, de maşini şi aparate, sunt tot mai pronunţate ca volum, respectiv agenţii economici se împrumută sau investesc mai mult în retehnologizarea şi modernizarea întreprinderilor, firmelor etc., aşteptându-se la profituri mai mari în viitor. Este deci ceva normal. Astfel că prea se dramatizează acest subiect.”
Europa Liberă: Şi totuşi opoziţia comunistă, mai cu seamă la aceste acţiuni de protest, spune că actuala guvernare ar lua atâtea credite şi ar beneficia de atâta asistenţă financiară din exterior, încât va trebui să achite aceste datorii nepoţii, şi chiar nepoţii nepoţilor.
Iurie Gotişan: „Pare a fi o modă de a trăi sau exista pe datorie, este o necesitate şi cred eu nu un moft. Important e cum este gestionată această datorie. Dacă plăţile sau facturile la zi sunt achitate regulat şi la termen, atunci chiar nu văd o problemă. Din câte cunosc, plăţile curente până la moment au fost rambursate sută la sută, chiar săptămâna trecută ministrul finanţelor a declarat aceasta. Sigur, datoria a crescut, dar aceasta în mare parte urmare inclusiv a injecţiilor din partea instituţiilor financiare internaţionale din ultimii 2 ani şi ceva, fapt pentru care în mod normal sunt contabilizate, adică aceste injecţii, în categoria datoriei externe până la scadenţă, adică până ce sunt rambursaţi în final banii. Or, datorită sprijinului financiar din exterior, economia este capabilă să-şi menţină cât de cât cursul de creştere, să-şi asigure o politică de protecţie socială câtuşi de cât adecvată ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Şi cum vedeţi poziţia Moldovei în viitor, în perspectivă?
Iurie Gotişan: „În actuala conjunctură economică era de fapt inevitabilă o creştere a datoriei externe. Va deveni într-adevăr ameninţător dacă va creşte în continuare deficitul bugetar, ceea ce a cam scăpat de sub control. Acesta din urmă este ca un bulgare de zăpadă, pe care trebuie să-l oprim şi să ne asumăm costurile economice şi sociale, astfel încât să avem deficite bugetare finanţabile. Totodată, însă, aceasta acumulare de datorii este, aparent, un fenomen mondial care a luat amploare ca urmare a crizei. Dar, comparativ cu alte state, Moldova stă foarte bine la acest capitol. Stăm mai bine, mult mai bine, decât multe alte ţări din Europa, cum ar fi Bulgaria, Estonia, Letonia, Ungaria sau mai recent Romania, nemaivorbind de Grecia sau Spania. Bineînţeles că ar exista nişte limite critice până unde datoria externa ar provoca o potenţiala criză economică şi ar agrava competitivitatea externă a ţării. Totuşi Republica Moldova nu este în această situaţie.”
Europa Liberă: Şi totuşi datele statistice arată că într-adevăr aceasta a crescut.
Iurie Gotişan: „Este adevărat că aceasta a crescut, cifrele arată că nivelul datoriei externe totale este de peste cinci miliarde de dolari americani, constituind în jur de 80 la sută din Produsul Intern Brut, o valoare destul de rezonabilă dacă comparăm cu alte state, inclusiv din regiune. Însă de asemenea este adevărat că doar 20 la sută, puţin peste 1 miliard de dolari, din această datorie este pe seama sectorului guvernamental, aceasta ar veni cam 300 de dolari pe cap de locuitor, restul datoriei externe e pe seama sectorului privat.”
Europa Liberă: Şi cum să înţelegem, Guvernul face împrumuturi, iar sectorul privat este cel mai „înglodat” în datorii?
Iurie Gotişan: „Sectorul privat de regulă se împrumută mai mult ca statul în ultima perioadă. Şi în acest sens este şi o explicaţie elementară: sectorul privat este, probabil, mai raţional ca cel public căci, vrei nu vrei, se supune regulilor de piaţă şi până la urmă aceste deficite au explicaţii naturale. Asta o arată chiar şi statistica pentru 2011, importurile, spre exemplu de echipamente tehnologice, de maşini şi aparate, sunt tot mai pronunţate ca volum, respectiv agenţii economici se împrumută sau investesc mai mult în retehnologizarea şi modernizarea întreprinderilor, firmelor etc., aşteptându-se la profituri mai mari în viitor. Este deci ceva normal. Astfel că prea se dramatizează acest subiect.”
Europa Liberă: Şi totuşi opoziţia comunistă, mai cu seamă la aceste acţiuni de protest, spune că actuala guvernare ar lua atâtea credite şi ar beneficia de atâta asistenţă financiară din exterior, încât va trebui să achite aceste datorii nepoţii, şi chiar nepoţii nepoţilor.
Iurie Gotişan: „Pare a fi o modă de a trăi sau exista pe datorie, este o necesitate şi cred eu nu un moft. Important e cum este gestionată această datorie. Dacă plăţile sau facturile la zi sunt achitate regulat şi la termen, atunci chiar nu văd o problemă. Din câte cunosc, plăţile curente până la moment au fost rambursate sută la sută, chiar săptămâna trecută ministrul finanţelor a declarat aceasta. Sigur, datoria a crescut, dar aceasta în mare parte urmare inclusiv a injecţiilor din partea instituţiilor financiare internaţionale din ultimii 2 ani şi ceva, fapt pentru care în mod normal sunt contabilizate, adică aceste injecţii, în categoria datoriei externe până la scadenţă, adică până ce sunt rambursaţi în final banii. Or, datorită sprijinului financiar din exterior, economia este capabilă să-şi menţină cât de cât cursul de creştere, să-şi asigure o politică de protecţie socială câtuşi de cât adecvată ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Şi cum vedeţi poziţia Moldovei în viitor, în perspectivă?
Iurie Gotişan: „În actuala conjunctură economică era de fapt inevitabilă o creştere a datoriei externe. Va deveni într-adevăr ameninţător dacă va creşte în continuare deficitul bugetar, ceea ce a cam scăpat de sub control. Acesta din urmă este ca un bulgare de zăpadă, pe care trebuie să-l oprim şi să ne asumăm costurile economice şi sociale, astfel încât să avem deficite bugetare finanţabile. Totodată, însă, aceasta acumulare de datorii este, aparent, un fenomen mondial care a luat amploare ca urmare a crizei. Dar, comparativ cu alte state, Moldova stă foarte bine la acest capitol. Stăm mai bine, mult mai bine, decât multe alte ţări din Europa, cum ar fi Bulgaria, Estonia, Letonia, Ungaria sau mai recent Romania, nemaivorbind de Grecia sau Spania. Bineînţeles că ar exista nişte limite critice până unde datoria externa ar provoca o potenţiala criză economică şi ar agrava competitivitatea externă a ţării. Totuşi Republica Moldova nu este în această situaţie.”
