Linkuri accesibilitate

Un proiect împotmolit: asistența financiară română acordată R. Moldova


Președintelele Traian Băsescu
Președintelele Traian Băsescu

Semne de întrebare în ajunul ședinței comune a guvernelor român și moldovean de la Iași.


Au trecut doi din cei patru ani în care Republica Moldova urma să primească o asistenţă financiară de 100 de mln de euro din partea României, dar singurii bani ajunşi la moldoveni din acele ajutoare sunt cinci milioane acordate sinistraţilor din vara lui 2010. Suportul fusese promis de preşedintele român Traian Băsescu în ianuarie 2010, în cadrul unei vizite efectuate la Chişinău, şi urma să vină în Moldova în câte patru tranşe anuale până în 2013. Liliana Barbăroşie a căutat să afle cui se datorează blocajul şi dacă există premise ca acesta să fie înlăturat odată cu şedinţa comună a celor două executive, de la Chişinău şi Bucureşti, programată să aibă loc sîmbătă la Iași.

Întrucît banii urmau să fie destinaţi în special proiectelor de infrastructură locală, coordonarea proiectelor ce urmau sa fie finanţate din aceste fonduri a fost pusa în sarcina Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale de la Chişinău şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la Bucureşti. Un studiu dat recent publicităţii de Centrul Român de Politici Europene a constatat că tocmai cele două ministere s-au dovedit incapabile să coopereze şi să lanseze măcar o metodologie de selectare a proiectelor.

Iată însă cum s-a apărat de aceste constatări ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Marcel
Ministrul Marcel Răducan
Ministrul Marcel Răducan
Răducan: „Nu suntem de acord pentru că, conform acordului, partea română decide care proiecte să fie selectate. Noi doar le prezentăm. Dar avem nevoie de un document coordonat între ambele părţi conform căror reguli se fac aplicările. Şi noi am trimis o dată la Bucureşti ghidul aplicantului, ei ni l-au întors înapoi. Am mai trimis o dată şi s-a reţinut acolo.”

Deşi evită să-şi acuze partenerii de întârziere, Marcel Răducan spune totuşi că soluţia problemei este în acest moment la Bucureşti: „Da, soluţia este foarte simplă – partea română să ne trimită ghidul coordonat de ei după care să putem aplica proiectele şi, odată stabilite regulile de joc, să mergem înainte...”

Europa Liberă: Dar, avem proiecte? Că s-ar părea că nu le avem sau nu le ştim a elabora…”

Marcel Răducanu:
„Noi avem sute de proiecte. Dar vă mai spun o dată. Ca să putem aplica, trebuie să avem stabilite de comun acord regulile.”

Iată cum a comentat pentru Europa Liberă problemele ce
Veaceslav Ioniță
Veaceslav Ioniță
întârzie venirea asistenţei deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe: „Există câteva mecanisme de finanţare de către o ţară a alteia. Primul ar fi prin organizaţii internaţionale. Al doilea mecanism este cel similar FISM-ului, când banii vin într-un fond şi sunt dezvoltate proiecte locale. Al treilea – când banii sunt destinaţi susţinerii bugetare – banii vin în buget şi noi hotărâm ce facem cu ei.

Cazul acesta este diferit – vorbim despre finanţarea unor proiecte concrete şi aici ne-am împotmolit. La început era vorba de şcoli, apoi – despre infrastructură şi aşa şi nu este cloar pentru ce se vor da banii. Deci, există disponibilitate, dar nu există viziune clară pentru ce.”

Pe lângă problemele procedurale, ar exista, potrivit Centrului Român de Politici Europene, şi motive politice care ar fi întârziat valorificarea asistenţei de 100 de milioane de euro. Se dă exemplul mult aşteptatei conducte Iaşi-Ungheni cu un cost de 20 milioane de euro. În timp ce Chişinăul vrea să-şi reducă cu acest proiect dependenţa de gazele ruseşti, există temerea că odată construit, gazoductul să fie controlat de acelaşi Gazprom.

În fine, soluţia pe care o sugerează experţii români ar fi crearea, la şedinţa comună a executivelor celor două state, ședință ce se va ține sîmbătă la Iași, a unui fond de dezvoltare comun România - Republica Moldova care s-ar ocupa nemijlocit de derularea proiectului. Cum agenda reuniunii nu a fost încă făcută publică, nu este clar dacă autorităţile au luat în vedere această recomandare.

Surse guvernamentale au precizat însă pentru Europa Liberă că executivele celor două state, cel mai probabil, se vor limita la semnarea unei noi declarații de intenții, care să se extindă și asupra problemelor de mediu proiectele promise să fie finanțate din asistența făgăduită.

Politigraf

XS
SM
MD
LG