Aşteptările imaginare ale reglementării transnistrene

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte. Ce se va schimba în relaţiile moldo-ruse şi în procesul reglementării transnistrene? Discutăm astăzi cu oaspeţii ediţiei, analiştii Andrei Safonov din Tiraspol şi Nicu Popescu de la Londra.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

*

Aproape 90 la sută din cetăţenii ruşi care locuiesc în Republica Moldova şi au participat la alegerile din 4 martie şi-au dat votul pentru Vladimir Putin. La scrutin au participat 55.000 de mii cetăţeni ruşi care locuiesc permanent sau temporar pe teritoriul Moldovei. Rata participării este în creştere, precizează un comunicat al ambasadei ruse. În alegerile din decembrie pentru Duma de Stat au votat 52 de mii de cetăţeni ruşi, iar în scrutinul prezidenţial din 2008 - 49 de mii. Marea majoritate a voturilor sunt din regiunea transnistreană, unde în ciuda protestelor Chişinăului au fost deschise 24 de secţii de vot. Pe malul drept al Nistrului a funcţionat un singur centru de vot, la ambasada rusă. Premierul moldovean Vlad Filat l-a felicitat pe Vladimir Putin cu ocazia victoriei în alegeri, urându-i „sănătate, prosperitate și succes”. Câteva zile mai târziu, un mesaj de felicitare i-a adresat şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk.

Moldova nu va accepta dorința Tiraspolului să fie considerat parte egală la negocierile pentru rezolvarea conflictului transnistrean, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov. Săptămâna trecută, Nina Ştanski, şefa serviciului de externe din Tiraspol a spus că acordarea statutului de parte egală la negocieri este o condiție pentru avansarea discuțiilor reluate la sfârșitul anului trecut după o pauză de aproape șase ani. Oficialul de la Tiraspol a spus că va ridica această chestiune la următoarea rundă de negocieri în format 5+2, care va avea loc luna viitoare la Viena.

Noul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, s-a plâns că primește telefoane de amenințare, mai ales după tentativa de asasinare a liderului Abhaziei, Alexandr Ankvab. Potrivit serviciului de presă al lui Șevciuk, citat de agenția rusă Itar Tass, autoritățile de la Tiraspol spun că amenințările sunt proferate de la numere de telefon înregistrate în dreapta Nistrului. Iar autorii acestora nu pot fi identificaţi, din cauza lipsei de cooperare cu organele de drept ale Republicii Moldova.

Moldovenii aflaţi la muncă peste hotare continuă să trimită acasă tot mai mulţi bani, în ciuda crizei economice din țările europene unde muncesc. Banca Națională a Moldovei a informat că în prima lună a anului curent nivelul remitenţelor a crescut cu 10 milioane de dolari faţă de ianuarie trecut şi a depăşit 81 de milioane de dolari. Banca Națională anticipează că dacă recesiunea economică din Uniunea Europeană nu se va agrava, în scurt timp, nivelul remitențelor moldovenești ar putea reveni la nivelul record din 2008, când acestea au fost de aproape două miliarde de dolari sau 30 la sută din Produsul Intern Brut.

La Chişinău a avut loc o reuniune a grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum asupra aderării Moldovei la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Într-un comunicat de presă al grupului se spune că la reuniune au fost prezenți ambasadorul Rusiei la Chişinău Valeri Kuzmin, consulul onorific al Kazahstanului la Chişinău Roman Stankov, delegații din Vinnița şi din stânga Nistrului. Potrivit sursei citate, la adunare au participat şi peste 1000 de moldoveni. Pentru aprobarea organizării unui referendum național este nevoie de 200 de mii de semnături.

Autoritățile din regiunea separatistă a Georgiei Abhazia au semnat un acord pentru eliminarea reciprocă a vizelor cu mica naţiune polineziană Tuvalu. Populaţia insulei este de 10 mii de locuitori, iar suprafaţa insulei de 26 de km pătraţi. Tuvalu a recunoscut independenţa Abhaziei de Georgia după războiul ruso-georgian din 2008, laolaltă cu Rusia, Nicaragua, Venezuela, Nauru şi Vanuatu.

*

Europa Liberă: Scrutinul prezidenţial din 4 martie i-a adus lui Vladimir Putin al treilea mandat la Kremlin. Lideri din lumea întreagă l-au felicitat cu victoria, deşi opoziţia rusă şi organizaţii pentru drepturile omului au pus la îndoială corectitudinea şi rezultatul alegerilor. Printre cei care i-au trimis mesaje de felicitare au fost şi liderii politici din Chişinău, şi noul şef al administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk. Ce schimbări ar putea să aducă revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia rusă în relaţia dintre Moscova şi Chişinău, dar şi în procesul reglementării transnistrene? l-am întrebat pe politologul din Tiraspol Andrei Safonov.

Andrei Safonov: Desigur că pentru autorităţile transnistrene, pentru Transnistria în ansamblu, în mod obiectiv, revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte este un factor pozitiv. În particular, Tiraspolul aşteaptă o creştere a cooperării economice cu Rusia, că va continua să primească gaze naturale şi, concomitent, se va găsi un mecanism de plată a acestor livrări. Însă cel mai important este că Tiraspolul aşteaptă ca Moscova să întărească prezenţa militară a Federaţiei Ruse pe teritoriul transnistrean. Sigur că la Tiraspol nu este nimeni atât de naiv să creadă că a doua zi sau într-un timp scurt administraţia lui Vladimir Putin va emite decretul de recunoaştere a Transnistriei ca stat independent. Dar este de aşteptat o interacţiune mult mai intensă cu Moscova pe toate planurile.

Referitor la relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău, eu cred că indiferent de Putin, Medvedev sau alţi politicieni din Rusia este puţin probabil că se producă un salt în negocieri. Din două motive. În primul rând, la Chişinău puterea nu s-a constituit definitiv şi desigur că diplomaţia transnistreană se foloseşte de haosul politic permanent şi instabilitatea care există la Chişinău. Şi, în al doilea rând, între Moscova şi Chişinău relaţiile continuă să fie destul de complicate, pentru că politicienii ruşi apreciază actuala politică a Alianţei pentru Integrare Europeană ca fiind una orientată în mare măsură către Bucureşti şi în direcţia euro-atlantică, în general.

Europa Liberă: aţi spus că Rusia ar putea să-şi întărească prezenţa militară în regiunea transnistreană. Există premise pentru aşa ceva?

Andrei Safonov: Relaţiile Moscovei cu occidentul astăzi sunt departe de a fi ideale, cu atât mai mult că în lume miroase a praf de puşcă şi nu este exclus un conflict militar de proporţii. De aceea, indiferent de formalităţile scrise cum ar fi acordurile de la Istanbul, fiecare parte încearcă acum să-şi creeze în lume cât mai multe puncte de bază sau puncte de sprijin. Rusia nu are atât de multe asemenea puncte, de aceea ea se va ţine de acelea pe care le are deja: e vorba de Abhazia, Osetia de Sud, Armenia, Belarus şi Transnistria. Sigur că atunci când lumea se mişcă spre o confruntare de proporţii, - unele conflicte deja s-au încheiat, în Libia, unde Rusia a pierdut un punct de sprijin, acum şi Siria se zbate în agonia războiului civil, este posibil un război cu Iranul pe care-l vor purta Israelul şi americanii, – toate acestea desigur că nu ajută la reamintirea şi îndeplinirea înţelegerilor anterioare, mai ales că ele au fost semnate pe vremea lui Boris Elţin, a cărui politică, astăzi, oficial şi de facto, Moscova o respinge.”

Europa Liberă: opinia politologului din Tiraspol Andrei Safonov.

*

Se va schimba sau nu politica Rusiei în regiune, după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin? colega noastră Valentina Ursu l-a întrebat pe celălalt oaspete al ediţiei de astăzi, cercetătorul Nicu Popescu de la Centrul European pentru Relaţii Externe de la Londra.

Nicu Popescu: „Nu cred că revenirea lui Putin la preşedinţie schimbă substanţa politicii externe ruseşti, în regiune, inclusiv faţă de Republica Moldova. Toţi ştim foarte bine că, inclusiv în ultimii patru ani, tot Vladimir Putin era principalul factor de decizie în Rusia şi diferenţa dintre Putin şi Medvedev era mai degrabă o diferenţă de stil, decât de substanţă. Deci, în sensul acesta nu cred că este cazul să ne aşteptăm la careva schimbări majore pentru că, într-un final, politica externă a Federaţiei Ruse este determinată mult mai mult de capacităţile economice, politice şi strategice pe care le are aceasta, mai mult decât persoana în Kremlin, la un moment dat. Deci, în sensul acesta ne putem aştepta că Rusia va continua aceeaşi politică prin care încearcă să-şi menţină un anumit grad de influenţă în spaţiul post-sovietic, dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem că resursele Rusiei sunt destul de limitate. Pentru Rusia este din ce în ce mai complicat şi dificil să facă faţă altor puteri regionale – Uniunea Europeană în zona Moldova-Ucraina-Caucazul de Sud. Şi Rusiei îi este chiar şi mai greu să facă faţă Chinei în Asia Centrală. Şi în pofida acestor 12 ani, în care Putin s-a aflat la guvernare, vom vedea că până la urmă majoritatea iniţiativelor de politică externă, pe care aceasta le-a lansat în spaţiul post-sovietic deocamdată nu au fost foarte de succes.”

Europa Liberă: Care sunt şansele acestui proiect destul de mediatizat al lui Vladimir Putin referitor la crearea acestei uniuni vamale?

Nicu Popescu: „Acest proiect denotă pe de o parte o dorinţă a Federaţiei Ruse de a-şi activiza politica, inclusiv politica de integrare economică cu unele state CSI. Pe de altă parte denotă faptul că Rusia îşi dă seama mult mai mult de constrângerile pe care le are şi în condiţiile actuale Rusia pare să se concentreze în primul şi în primul rând pe relaţiile cu Kazahstanul, Belarus şi Ucraina, care sunt prioritare. Rusia nu-şi doreşte şi nu mai are capacitatea şi puterea economică să meargă pe un proiect de reintegrare a întregului spaţiu CSI. Şi în aceste condiţii cred că uniunea vamală cu Kazahstanul şi Belarus va merge înainte, Belarus fiind cel mai vulnerabil stat faţă de Rusia. Kazahstanul, chiar dacă face parte din această uniune vamală cu Rusia, din cauza resurselor energetice şi a relaţiilor cu China pe care le are, îşi poate menţine un grad de autonomie destul de sporit faţă de Rusia. Şi cu Ucraina, cred că vom vedea, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina vom vedea că aceste relaţii vor rămâne destul de complicate. Or, paradoxul este că chiar şi cu Victor Ianukovici, care a venit la preşedinţie ca fiind perceput drept un politician pro-rus, însă în condiţiile în care acesta prin metode autoritare controlează mediul economic şi politic din Ucraina, acesta va fi mai puţin predispus să permită Rusiei să pătrundă prea tare în Ucraina.”

Europa Liberă: Pe cât de şantajabile rămân a fi statele din spaţiul CSI de către Federaţia Rusă?

Nicu Popescu: „Situaţia diferă foarte mult de la un stat la altul. Bunăoară în ultimii doi-trei ani Turkmenistanul a lansat o nouă conductă de gaz către China, astfel minimalizând influenţa potenţială a Rusiei destul de mult. Azerbaidjanul are un spaţiu de manevră destul de mare faţă de Rusia şi va merge pe construcţia unei conducte de gaz spre Turcia, care va permite nu doar Azerbaidjanului să-şi menţină distanţa faţă de Rusia, dar va permite şi Europei măcar parţial să-şi diversifice accesul la resursele energetice. În cazul Georgiei vedem că Rusia de aproape 10 ani încearcă să scape de Saakaşvili şi acest lucru nu îi prea reuşeşte. Deci, sigur că dosarul statelor post-sovietice pentru Rusia rămâne unul destul de complicat, dosar în care ambiţiile Rusiei sunt destul de mari, dar capacităţile sunt din ce în ce mai reduse.”

Europa Liberă: Care din acţiunile previzibile, pe care le va întreprinde Vladimir Putin, ar putea să afecte sau să ajute Republicii Moldova?

Nicu Popescu: „Cred că una din consecinţele imediate pentru Republica Moldova va fi scăderea şanselor faţă de unele progrese substanţiale pe dosarul transnistrean. Nu cred că Putin va sprijini intensificarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol şi nu este exclus că Rusia va merge pe o politică de aliniere mai mare a Transnistriei faţă de interesele ruseşti. Şi aţi auzit foarte bine declaraţiile recente de la Tiraspol privind posibilitatea introducerii rublei ruseşti. Însă, dacă facem abstracţie de dosarul transnistrean, cred că până la urmă relaţiile moldo-ruse şi dinamica acestor relaţii va fi determinată în primul şi în primul rând de capacitatea Moldovei de a continua apropierea de Uniunea Europeană. Or, cea mai bună poliţă de asigurare în politica externă pentru Republica Moldova, inclusiv în relaţiile cu Rusia, ţine de implementarea reformelor interne.”

Europa Liberă: Credeţi că vor fi anumite divergenţe între Federaţia Rusă şi Occident?

Nicu Popescu: „Un grad de divergenţe dintre Rusia şi Occident a existat întotdeauna, dar nu cred că relaţiile se vor deteriora drastic. După cum spuneam Rusia astăzi nu are capacităţile şi influenţa strategică necesară pentru a se poziţiona în opoziţie directă fie Occidentului, fie Chinei. Rusia va încerca să menţină o relaţie relativ stabilă cu Occidentul. Acest lucru nu va exclude anumite declaraţii vădit, dar superficial agresive faţă de Occident. Dar în esenţă cred că Federaţia Rusă va continua cooperarea cu Occidentul pe acele dosare, care contează pentru Occident cel mai mult. Cred că un exemplu foarte interesant este şi faptul că în ultimele două luni Federaţia Rusă a permis Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic să-şi creeze o bază militară logistică în regiunea Smolensk la începutul lunii ianuarie, prin intermediul căreia forţele NATO şi armata americană îşi vor retrage trupele din Afganistan în direcţia Mării Baltice. Şi cred că tipul de cooperare foarte concretă, concesii destul de mari, simbolice, pentru NATO, s-au cuplat cu nişte declaraţii formal anti-americane în această campanie electorală din Rusia. S-ar putea să observăm acest tip de interacţiune şi pe viitor, în care formal şi la suprafaţă Rusia pretinde a fi un partener neconfortabil pentru Occident, dar în realitate pe acele subiecte asupra cărora Occidentul insistă şi în care interesele Occidentului sunt foarte clare, Rusia nu va merge împotriva acestor interese.”

Europa Liberă: opinia lui Nicu Popescu, cercetător la Centrul European pentru Relaţii Externe din Londra.

*

Cum aţi auzit la ştiri, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a respins categoric cererea reînnoită a administraţiei transnistrene de a i se recunoaşte un statut juridic egal cu cel al Chişinăului, pentru ca negocierile să poată avansa. Această poziţie a fost reiterată de viceministrul de externe Andrei Popov la recentele consultări de la Moscova cu omologul său Grigori Karasin. Valentina Ursu l-a rugat pe viceministrul Andrei Popov să comenteze şi alte câteva declaraţii recente ale Tiraspolului, între care intenţia de a introduce în circulaţie rubla rusească sau de a depune o cerere de aderare a Transnistriei la uniunea euro-asiatică.

Andrei Popov: „Evident că în cadrul dialogului, în spiritul unei comunicări deschise şi directe, pe care l-am instituit deja întâlnindu-ne de multe ori cu domnul Karasin, am abordat şi acest subiect. Am spus că evident, marja de manevră în acţiunile Chişinăului, pe fundalul unor asemenea declaraţii şi retorici absolut nerealiste şi contraproductive din partea noii conduceri de la Tiraspol se reduce şi colegial am încurajat partenerii de la Moscova să fie mai hotărâţi în aprecierile pe care le dau unor asemenea declaraţii. Bunăoară, membrii în uniunea vamală sau în comunitatea economică euro-asiatică pot fi doar state recunoscute. Iar poziţia Federaţiei Ruse, reiterate de altfel, este că Rusia sprijină reglementarea conflictului în baza construcţiei unui stat respectând cu stricteţe principiul integrităţii teritoriale. Şi Transnistria, entitatea Transnistria nu se califică nici măcar pentru a fi examinată ca un candidat pentru participarea în asemenea procese. Dar, evident, am îndemnat partenerii să fie şi în declaraţiile lor publice consecvenţi cu această politică, pentru a nu crea anumite aşteptări false, atât la nivelul administraţiei transnistrene, cât şi la nivelul populaţiei.”

Europa Liberă: Bine dar această ultimă reuniune de la Dublin atât Tiraspolul, cât şi Moscova au avut aceeaşi voce când veni vorba ca să egaleze statutul Tiraspolului ca participant cu drepturi depline, aşa ca şi Chişinăul la acest proces de negocieri.

Andrei Popov: „Ştiţi, nimeni nu pune la îndoială, de altfel, egalitatea participanţilor în procesul 5+2. Şi faptul că negocierile se poartă în spiritul de egalitate şi de respect. Dar una e să recunoşti egalitatea la masa de negocieri, egalitatea delegaţiilor, şi alta e să încerci să extrapolezi acest principiu pe subiecte mai mari, cum ar fi egalitatea subiecţilor de drept internaţional, ceea ce mi se pare că, din când în când, fac colegii noştri de la Tiraspol. Şi o clarificare în această poziţie ne-ar ajuta şi pe noi să găsim un numitor comun.”


Europa Liberă: Opinia viceministrului moldovean de externe Andrei Popov.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.