Europa Liberă: Dle Petruţi, de pe reţelele de socializare am aflat că directorul Institutului de Politici Publice, dl Arcadie Barbăroşie, boicotează o conferinţă de presă organizată de Ministerul Afacerilor Externe, pentru că evenimentul se va desfăşura într-un hotel care, acum am să-l citez pe dl Barbăroşie „a avut un rol odios în distrugerea patrimoniului arhitectural”. Cum credeţi, un astfel de gest poate avea efectul scontat? I-ar putea determina pe organizatorii de evenimente publice să se solidarizeze cu boicotul anunţat de grupul de iniţiativă angajat într-o campanie disperată de apărare a monumetelor arhitecturale ?
Doru Petruţi: „Eu apreciez, în primul rînd, faptul că dl Barbăroşie a luat o poziţie şi probabil că şi alţii ar fi datori să aibă un punct de vedere exprimat public. În ce măsură treaba asta va avea succes, rămâne de văzut. Probabil va fi şi un indicator al puterii de influenţă a acestui segment. Deocamdată cred că e bine că problema asta s-a punctat.”
Europa Liberă: În timpul negocierilor din interiorul Aliantei de guvernare pe marginea candidatilor pentru funcţia de şef al statului, liderii mai multor centre de analiză şi de expertiză au încercat să-şi impună punctul de vedere asupra unui candidat potrivit, să se pronunţe asupra calitaţilor pe care ar trebui sa le întrunească viitorul şef de stat. Pe cît de mult le-a reuşit să se facă luaţi în seamă? Putem spune că ONG-urile s-au constituit într-o cutie de rezonanţă a societăţii care obligă partidele să ţină cont de ea.
Doru Petruţi: „Cred că e mult prea mult spus şi asta pentru că acest punct de vedere, dacă eu bine îmi aduc aminte, a mai fost exprimat şi totuşi hotelul respectiv deja are clădirea în picioare şi partea de patrimoniu deja s-a dus. Republica Moldova e o democraţie tânără şi funcţionalitatea asta se construieşte într-un timp relativ îndelungat. Un prim pas, pentru o democraţie funcţională, îl reprezintă instituţiile şi mecanismele democratice, iar societatea civilă, ONG-urile ar trebui să acţioneze ca un mecanism reglator. În momentul în care sunt astfel de situaţii. Ei ar trebui, în primul rînd, să sesiseze şi să ceară să se facă dreptate.”
Europa Liberă: Dar Guvernul ia în seamă aceste intervenţii sau e ca în proverbul „Caravana se mişcă, câinii latră”?
Doru Petruţi: „Având în vedere că Republica Moldova e o democraţie tânără ar trebui să înţelegem că puntea asta şi distanţa care există întră populaţie şi politic, poate fi şi trebuie să fie intermediată de segmentul asociativ. Eu mă îndoiesc că el are o putere semnificativă şi v-aş da şi perspecitva populaţiei. Avem 80 % din persoane care nu ştiu să nominalizeze măcar un ONG sau să dea o definiţie despre ce înseamnă un ONG. Vizibilitatea domeniului nu e una grozavă, să nu uităm că peste 60 % aproape din cetăţeni trăiesc în mediul rural unde contactele lor sunt foarte scăzute cu segmentul asociativ.”
Europa Liberă: Dle Petruţi, cel mai recent Barometru al opiniei publice, arată că doar a patra parte din populaţie are încredere în organizaţiile obşteşti. Care ar fi cauzele unui asemenea indicator? Dar şi consecinţele unei asemenea stări de lucruri?
Doru Petruţi: „Mă întorc la ideea deja exprimată, dacă ne uităm pe tendinţa acestui indicator în timp, în ultimii 10 ani o să vedeţi că ONG-urile au o credibilitate pe un plafon de 25-30 la sută, niciodată nu au depăşit. În primul rînd pentru că ele nu se văd, oamenii trebuie să înţeleagă care e rolul lor, ce segment ocupă şi să vadă finalitatea acţiunilor lor. Să înţelegem că acolo unde oamenii nu au informaţie, ei tot o umplu cu ceva, fie cu zvonuri, fie cu informaţii imprecise. Aceste segment al ONG-urilor „beneficiază” de un pachet atitudinal şi de reprezentări negative deosebit de încărcat. Potrivit studiului pe care l-am realizat anul trecut legat de comportamentul filantropic, cu mulţi reprezentanţi am discutat şi le recomandam la acel moment să aibă o poziţie unitară, o poziţie a unei industrii prin care să-şi credibilizeze întreg domeniul, pentru că acest lucru se va răsfrânge apoi într-o anumită măsură asupra fiecărui actor de pe piaţa aceasta ONG-istă.”
Europa Liberă: După crearea Consiliului Naţional de Participare al cărui lider este invitat să participe la şedinţele ordinare ale cabinetului de miniştri, au devenit mai vocale organizaţiile nonguvernamentale ? Ce indicatori dovedesc vocalitatea sau dimpotrivă muţenia sectorului asociativ în raport cu Guvernarea?
Doru Petruţi: „V-aş da încă un exemplu de consultare. Eu îl văd ca pe un pas pozitiv şi pe acest Consiliu Naţional, dar în acelaşi timp v-aş oferi şi un alt exemplu. Să nu uităm că premierul a mai avut o consultare cu societatea civilă, şi tare îmi e că, cel puţin de acea dată, a fost un joc politic abil de legitimare a unor acţiuni strict politice, un jon de chemare a poporului să fie de partea puterii. Eu sper ca de data asta lucrurile să se pună mult mai constructiv şi într-adevăr acest consiliu să joace un rol activ. La capitolul indicatori, în primul rînd trebuie ca populaţia să vadă finalitatea, să vadă lucrurile duse până la capăt. Dacă îmi permiteţi o comparaţie cu cazul României, de exemplu. Şi acolo segmentul asociativ s-a stins. După părerea mea, perioada lui de glorie, de aur, a fost imediat după revoluţia din 1989, cînd grupul de dialog social a făcut furori, dar asta pentru că a avut elitele necesare. Aici ne ducem spre ONG-urile din Republica Moldova şi cred că ne-ar trebui repere, în primul rînd, tot ca un indicator de care m-aţi întrebat. Ar trebui să fie repere în primul rînd cu notorietate şi care să se impună pe domeniu, pentru a avea elite în fiecare segment al ONG-urilor avem nevoie, în primul rînd, de timp. Vedem că există un fenomen de tranfer de la societate civilă către guvernare, către Parlament. Am avut suficiente exemple în perioada aceasta, am văzut cum din societatea civilă au trecut spre mediul politic, unde din păcate eu nu i-am mai văzut atât de prezenţi şi atât de vehemenţi în susţinerea lucrurilor de pe segmentul asociativ.”
Europa Liberă: Dle Petruţi, cît de solidare sunt ONG-urile din Republica Moldova în a-şi concentra eforturilor asupra unor priorităţi de pe lista europeana, de exemplu lupta cu coruptia sau promova rea legii anti-discriminare?
Doru Petruţi: „Aici ajungem indirect şi la o temă foarte dureroasă pentru acest segment şi anume dependenţa lor de putere sau de anumiţi oameni de afaceri, dependenţa de anumite granturi acordate de cineva care are anumite interese în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Daţi diagnosticul, sunt solidare sau nu?
Doru Petruţi: „Eu cred că este un început. Pe acest Consiliu eu îl percep ca un corpus care vrea să joace un rol activ. Cel puţin primul ministru a dat un acord de principiu şi dacă bine îmi aduc aminte, chiar a chemat ca acest Consiliu să numească o persoană cu care dânsul va colabora.”
Europa Liberă: Deci, mai curînd un răspuns optimist?
Doru Petruţi: „Da, e un început, e un prim pas.”
Doru Petruţi: „Eu apreciez, în primul rînd, faptul că dl Barbăroşie a luat o poziţie şi probabil că şi alţii ar fi datori să aibă un punct de vedere exprimat public. În ce măsură treaba asta va avea succes, rămâne de văzut. Probabil va fi şi un indicator al puterii de influenţă a acestui segment. Deocamdată cred că e bine că problema asta s-a punctat.”
Europa Liberă: În timpul negocierilor din interiorul Aliantei de guvernare pe marginea candidatilor pentru funcţia de şef al statului, liderii mai multor centre de analiză şi de expertiză au încercat să-şi impună punctul de vedere asupra unui candidat potrivit, să se pronunţe asupra calitaţilor pe care ar trebui sa le întrunească viitorul şef de stat. Pe cît de mult le-a reuşit să se facă luaţi în seamă? Putem spune că ONG-urile s-au constituit într-o cutie de rezonanţă a societăţii care obligă partidele să ţină cont de ea.
Doru Petruţi: „Cred că e mult prea mult spus şi asta pentru că acest punct de vedere, dacă eu bine îmi aduc aminte, a mai fost exprimat şi totuşi hotelul respectiv deja are clădirea în picioare şi partea de patrimoniu deja s-a dus. Republica Moldova e o democraţie tânără şi funcţionalitatea asta se construieşte într-un timp relativ îndelungat. Un prim pas, pentru o democraţie funcţională, îl reprezintă instituţiile şi mecanismele democratice, iar societatea civilă, ONG-urile ar trebui să acţioneze ca un mecanism reglator. În momentul în care sunt astfel de situaţii. Ei ar trebui, în primul rînd, să sesiseze şi să ceară să se facă dreptate.”
Europa Liberă: Dar Guvernul ia în seamă aceste intervenţii sau e ca în proverbul „Caravana se mişcă, câinii latră”?
Doru Petruţi: „Având în vedere că Republica Moldova e o democraţie tânără ar trebui să înţelegem că puntea asta şi distanţa care există întră populaţie şi politic, poate fi şi trebuie să fie intermediată de segmentul asociativ. Eu mă îndoiesc că el are o putere semnificativă şi v-aş da şi perspecitva populaţiei. Avem 80 % din persoane care nu ştiu să nominalizeze măcar un ONG sau să dea o definiţie despre ce înseamnă un ONG. Vizibilitatea domeniului nu e una grozavă, să nu uităm că peste 60 % aproape din cetăţeni trăiesc în mediul rural unde contactele lor sunt foarte scăzute cu segmentul asociativ.”
Europa Liberă: Dle Petruţi, cel mai recent Barometru al opiniei publice, arată că doar a patra parte din populaţie are încredere în organizaţiile obşteşti. Care ar fi cauzele unui asemenea indicator? Dar şi consecinţele unei asemenea stări de lucruri?
Doru Petruţi: „Mă întorc la ideea deja exprimată, dacă ne uităm pe tendinţa acestui indicator în timp, în ultimii 10 ani o să vedeţi că ONG-urile au o credibilitate pe un plafon de 25-30 la sută, niciodată nu au depăşit. În primul rînd pentru că ele nu se văd, oamenii trebuie să înţeleagă care e rolul lor, ce segment ocupă şi să vadă finalitatea acţiunilor lor. Să înţelegem că acolo unde oamenii nu au informaţie, ei tot o umplu cu ceva, fie cu zvonuri, fie cu informaţii imprecise. Aceste segment al ONG-urilor „beneficiază” de un pachet atitudinal şi de reprezentări negative deosebit de încărcat. Potrivit studiului pe care l-am realizat anul trecut legat de comportamentul filantropic, cu mulţi reprezentanţi am discutat şi le recomandam la acel moment să aibă o poziţie unitară, o poziţie a unei industrii prin care să-şi credibilizeze întreg domeniul, pentru că acest lucru se va răsfrânge apoi într-o anumită măsură asupra fiecărui actor de pe piaţa aceasta ONG-istă.”
Europa Liberă: După crearea Consiliului Naţional de Participare al cărui lider este invitat să participe la şedinţele ordinare ale cabinetului de miniştri, au devenit mai vocale organizaţiile nonguvernamentale ? Ce indicatori dovedesc vocalitatea sau dimpotrivă muţenia sectorului asociativ în raport cu Guvernarea?
Doru Petruţi: „V-aş da încă un exemplu de consultare. Eu îl văd ca pe un pas pozitiv şi pe acest Consiliu Naţional, dar în acelaşi timp v-aş oferi şi un alt exemplu. Să nu uităm că premierul a mai avut o consultare cu societatea civilă, şi tare îmi e că, cel puţin de acea dată, a fost un joc politic abil de legitimare a unor acţiuni strict politice, un jon de chemare a poporului să fie de partea puterii. Eu sper ca de data asta lucrurile să se pună mult mai constructiv şi într-adevăr acest consiliu să joace un rol activ. La capitolul indicatori, în primul rînd trebuie ca populaţia să vadă finalitatea, să vadă lucrurile duse până la capăt. Dacă îmi permiteţi o comparaţie cu cazul României, de exemplu. Şi acolo segmentul asociativ s-a stins. După părerea mea, perioada lui de glorie, de aur, a fost imediat după revoluţia din 1989, cînd grupul de dialog social a făcut furori, dar asta pentru că a avut elitele necesare. Aici ne ducem spre ONG-urile din Republica Moldova şi cred că ne-ar trebui repere, în primul rînd, tot ca un indicator de care m-aţi întrebat. Ar trebui să fie repere în primul rînd cu notorietate şi care să se impună pe domeniu, pentru a avea elite în fiecare segment al ONG-urilor avem nevoie, în primul rînd, de timp. Vedem că există un fenomen de tranfer de la societate civilă către guvernare, către Parlament. Am avut suficiente exemple în perioada aceasta, am văzut cum din societatea civilă au trecut spre mediul politic, unde din păcate eu nu i-am mai văzut atât de prezenţi şi atât de vehemenţi în susţinerea lucrurilor de pe segmentul asociativ.”
Europa Liberă: Dle Petruţi, cît de solidare sunt ONG-urile din Republica Moldova în a-şi concentra eforturilor asupra unor priorităţi de pe lista europeana, de exemplu lupta cu coruptia sau promova rea legii anti-discriminare?
Doru Petruţi: „Aici ajungem indirect şi la o temă foarte dureroasă pentru acest segment şi anume dependenţa lor de putere sau de anumiţi oameni de afaceri, dependenţa de anumite granturi acordate de cineva care are anumite interese în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Daţi diagnosticul, sunt solidare sau nu?
Doru Petruţi: „Eu cred că este un început. Pe acest Consiliu eu îl percep ca un corpus care vrea să joace un rol activ. Cel puţin primul ministru a dat un acord de principiu şi dacă bine îmi aduc aminte, chiar a chemat ca acest Consiliu să numească o persoană cu care dânsul va colabora.”
Europa Liberă: Deci, mai curînd un răspuns optimist?
Doru Petruţi: „Da, e un început, e un prim pas.”
