Puţini fermieri se pot lăuda că afacerea le merge ca pe roate.
Încălzirea vremii în ultima săptămînă a dat startul lucrărilor agricole de primăvară. Oamenii au ieșit în grabă pe deal la curățatul viilor și livezilor. Dar problemele vechi i-au ajuns pe mulți din urmă, așa cum veți auzi în reportajul Luciei Diaconu.
Pe Iurie Tokarciuk, proprietar de pămînturi de la Mălăieşti, Orhei, l-am găsit chiar în primele ore ale dimineţii în livada de pruni de la marginea satului, însoţit de o echipă de 20 de angajaţi de-ai săi. Şi asta în pofida faptului că pămîntul mustea încă de apă. Ca orice agricultor, Iurie Tocarciuk ştie că o zi de primăvară hrăneşte un an, mai ales că s-a pregătit cum trebuie de noul an agricol.
„Lucrările trebuie să le faci la timp dacă vrei să ai pe urmă nişte rezultate ceva. Eu îş aprovizionat cu seminţe 100%, îngrăşăminte minerale fix aceeaşi istorie, îs depozitate, am mai dat oleacă, cînd era îngheţat am mai mers şi am mai dat. Acuma aşteptăm să se zvînteze oleacă mai bine pămîntul şi o să dăm mai multe îngrăşăminte minerale. Nu zic că noi sîntem aşa, dă, mă rog, 100% pregătiţi dar trebuie să căutăm modalităţi de rezolvat întrebarea. Nu ajungi primăvara şi hai să ne jeluim că n-avem ceea, n-avem alta... Contracte, chiar şi aceeaşi bancă, şi aceiaşi furnizori de seminţe. Mergem 50 la 50 la început, pe urmă ne achităm cu cele 50%. Sînt modalităţi...”
Puţini fermieri se pot însă lăuda că afacerea le merge ca pe roate. Adrian Frunze care are în proprietate jumătate de ha de sere şi 3 ha de pămînt în apropierea satului Pelivan, tot de lîngă Orhei, ne-a spus că a fost nevoit să se împrumute de la bancă pentru investiţiile din acest an.
„Nu este un control la noi, o evidenţă oarecare cine şi ce produce şi în ce cantităţi. Anul precedent avem pierderi foarte mari la varză, avem la păstrare varză pusă în frigider şi nici măcar cheltuielile pentru frigider nu ni le scoatem.”
Europa Liberă: Şi aveţi acuma bani ca să puneţi din nou răsad?
„Nu, am luat credit acuma, în februarie, şi mai construim 7 sere, vreo 23 de ari de seră, pe baza creditelor. Sperăm ca anul să fie bun ca să reuşim să ne lămurim cu banca.”
Europa Liberă: Cît e procentul la bancă?
„Cu 19% mi s-a dat mie ca prima oară, ca să comparăm cu Europa - acolo-s 4-5%, la noi de 3 ori practic mai mare - este diferenţă.”
Gheorghe Lozovan de la Răciula, Călăraşi preferă mai degrabă să micşoreze suprafeţele cultivate sau, în cel mai bun caz, să nu facă toate lucrările decît să aibă de-a face cu banca. Parcelele de pămînt nelucrat din preajma satului se înmulţesc ca ciupercile după ploaie în ultimul timp, spune fermierul, din cauza că ţăranii nu fac faţă costurilor mari pe care le cere munca la cîmp.
Maria de la Fundul-Galbenei
„Undeva la 50% din pămîntul arabil e la pîrloagă. Ziua de lucru e nu mai puţin de 100 de lei. Benzina s-a ridicat, motorina s-a ridicat, serviciile de tractoare care au tot le-au ridicat şi cînd pui pe hîrtie… şi nici nu se ştie ce dă dumnezeu: sameni, dai acolo toate celea şi poate să fie o secetă şi iară din nou cum o fost anul trecut.”
Chiar dacă sînt nemulţumiţi de situaţia mai mult incertă, agricultorii cu care am stat de vorbă spun că oricum nu se vor lăsa de lucrat pămîntul.
„Toată viaţa am lucrat la pămînt şi noi iubim să muncim pămîntul”, îmi spunea o femeie din Fundul-Galbenei care lucra în vie, cerîndu-şi scuze că nu poate sta prea mult la vorbe cînd soarele o zoreşte să profite de orice clipă.
