La New Delhi începe joi al patrulea summit al unei grupări de state cunoscută sub prescurtarea: BRICS, adică Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.
Împreună, cele cinci țări au 45% din populația planetei și un sfert din economia globală, adică 13,5 trilioane de dolari.
Încă de la constituire, această grupare a avut ca ambiție să obțină pentru unul din cetățenii ei postul de președinte al Băncii Mondiale, deținut în mod tradițional de un american. Săptămâna trecută, administrația Obama a semnalat că vrea să continue tradiția, dar AP scrie că pentru țările BRICS eșecul ar putea să nu conteze, pentru că ele vor să edifice o alternativă la sistemul de credit dominat în prezent de occident.
Un nou creditor internațional ar putea rivaliza cu Banca Mondială și cu Banca Asiatică de Dezvoltare și s-ar putea concentra asupra țărilor sărace, ajutându-le să-și grăbească dezvoltarea și să reducă sărăcia. Mai puțin clar este dacă noua bancă ar juca vreun rol în salvarea statelor aflate în pragul falimentului, o răspundere asumată în prezent mai ales de Fondul Monetar Internațional.
Un expert indian citat de AP, Sreeram Chaulia, a spus că dacă țările BRICS își împreunează resursele și își coordonează strategiile de asistență, vor fi mult mai puternice.
„Vehiculând ideea unei bănci comune, aceste state semnalează că au o strategie și că pregătesc o cursă lungă”, a spus Chaulia.
Experții avertizează însă că lipsa de unitate în politica externă a țărilor BRICS le-ar putea submina succesul. În trecut ele nu au reușit să se pună de acord asupra unui candidat comun la președinția Băncii Mondiale.
Ceea ce au în comun țările BRICS, scrie AP, este obiectivul eradicării sărăciei, al siguranței alimentare și energetice, dezvoltării infrastructurii și accesului la noi tehnologii. O altă poziție comună ar putea fi cea referitoare la schimbarea climei.
Cooperarea prezintă însă și riscuri pentru cele cinci țări care diferă mult atât ca mărime, cât și ca priorități externe și care sunt amenințate în măsuri diferite de o oarecare încetinire a creșterii economice. China și-a redus ținta de creștere anuală la 7,5% după trei decenii în care sporul economic a fost de cel puțin 10% pe an. Iar India ar putea încetini până la 6%, ceea ce în cazul ei echivalează cu o stagnare, pentru că nu ar mai crea locuri de muncă noi pentru o forță de muncă în expansiune continuă.
AP scrie că este neclar și cum anume ar putea administra cele cinci țări o bancă multilaterală. China, cu rezervele ei valutare uriașe, ar fi probabil tentată să conducă, iar India și Rusia nu ar fi mulțumite.
Spre deosebire de Statele Unite și Europa, pilonii democratici ai actualului sistem de credit internațional, țările BRICS au sisteme politice variate: autoritare în China și Rusia, democratice în celelalte trei state-membre: India, Africa de Sud și Brazilia.
În contrast cu America și Europa, țările BRICS au foarte rar o poziție comună în politica internațională, iar această divergență se va reflecta în luarea deciziilor privind ajutorarea unui guvern sau a altuia.
În absența oricărei unități politice, conchide AP, țările BRICS vor miza probabil pe ipoteza că forța economică va fi suficientă pentru a le asigura un loc special pe harta globală, pentru a le transforma într-un pol de putere în ceea ce unii numesc ”lumea multipolară”.
