În această săptămână, Chişinăul este gazda unei suite de acţiuni publice menite să explice oamenilor importanţa şi rolul Alianţei Nord-Atlantice în lume, în cadrul unei săptămâni NATO organizate în premieră de centrul de documentare şi Informare NATO din Republica Moldova. Săptămâna a debutat cu vernisarea unei expoziţie de fotografii la una din universităţile moldoveneşti, cea pentru relaţii internaţionale, prilej cu care Europa Libera a întrebat câţiva studenţi ai acestei instituţii ce ştiu despre NATO şi cum ar trebui Republica Moldova să-şi construiască relaţia cu această organizaţie:
„Este o alianţă politico-militară care are scopul de apărare colectivă şi de menţinere a securităţii. În 2000, NATO ajutat Republica Moldova cu îngheţurile, în 2008 – cu inundaţiile, acum - cu pesticidele.”
Europa Liberă: Deci, NATO mai mult ne ajută. Da noi suntem membri ai NATO?
Ştefan Ţibuleac: „Nu”.
Europa Liberă: Crezi că ar trebui să ne intensificăm relaţiile cu această organizaţie?
Ştefan Ţibuleac: „După părerea mea, da. Dacă am lansat programul de integrare europeană, noi suntem obligaţi ca atare să ne integrăm în NATO”.
Europa Liberă: Lumea zice că nu are nimic una cu alta?
Ştefan Ţibuleac: „Nu. Ca atare toate ţările care sunt în UE au trecut prin integrarea în organizaţia Atlanticului de Nord. Pur şi simplu ca să soluţionăm unele probleme interne, eu cred că ar trebui, chiar cu preţul pierderii unei părţi de suveranitate, în folosul unei mâini puternice ”.
Ana Catan, studentă în anul III:
„Integrarea în UE este un mare privilegiu pentru noi, însă pentru NATO mi se pare că nu suntem pregătiţi. Pentru că nu avem un potenţial prea mare armat şi nu vom participa la luarea deciziilor, ci vom fi ca nişte jucători fără opinie”.
Ana Catan: „Probleme de securitate nu cred că avem. mai mult de integritate teritorială”.
Europa Liberă: Şi NATO ne-ar putea ajuta, sau dimpotrivă?
Ana Catan: „Eu cred că cu cât mai mulţi participanţi sunt, cu atât mai puţine sunt soluţiile. Asta e părerea mea. Aşa că, aderarea la UE, dar nu la NATO. Mie îmi pare că NATO presează oarecum societatea. Mie aşa mi se pare: dacă aderăm la NATO, ei ar putea apoi să amplaseze aici armamente, trupe şi odată aderaţi, noi nu vom mai putea da înapoi.”
Marta Antoci, studentă în anul II:
„Este bine cunoscut că statele şi organizaţiile folosesc două modele de putere – hard power şi soft power. În ţările din Asia, unde sunt războaie, NATO foloseşte modelul hard power, pentru a soluţiona problemele mai rapid prin putere militară. În Europa şi în state ca Republica Moldova, NATO foloseşte metode soft power, prin ajutoare militare, prin negocieri.”
Europa Liberă: Ş-atunci cum îţi explici că oamenii continuă să se teamă de această organizaţie?
Europa Liberă: Ce crezi despre politica Republicii Moldova faţă de această organizaţie? Împărtăşeşti sau nu ideea că parcă am vrea să ne folosim de oportunităţile pe care le oferă NATO, dar totodată fără a ne prea implica? Noi nu participăm la operaţiuni deşi alţi parteneri o fac, adică - cerem, dar nu prea dăm nimic în schimb…
Marta Antoci: „Republica Moldova se află între ciocan şi nicovală. Pentru că dintr-o parte este Rusia şi este foarte importantă părerea Rusiei. Republica Moldova se teme de Federaţia Rusă pentru că ea are foarte mare influenţă aici. Aşa că, pe de o parte vrea, dar pe de alta nu poate şi măcar dacă nu integrare, nişte relaţii mai bune tot ar ajuta la dezvoltarea Republicii Moldova”.
