Venim din aceeaşi rădăcină şi avem aceeaşi rădăcină în Isus Hristos

Creștinii de rit occidental sărbătoresc astăzi Vinerea Mare dinaintea Paștelui de duminică. Pentru prima dată în zeci de ani, Vinerea Mare a fost declarată anul acesta sărbătoare și în Cuba comunistă. Sărbătorile religioase au fost abolite în Cuba în anii 1960, dar, în urma vizitei de săptămâna trecută a Papei Benedict, regimul de la Havana a acceptat anul acesta sărbătorirea Vinerii Mari cu promisiunea că va decide mai târziu dacă-i acordă caracter permanent de sărbătoare. La Chișinău, Valentina Ursu l-a întrebat pe episcopul catolic Anton Coșa prin ce se deosebesc obiceiurile de Paște ale catolicilor de cele ale ortodocșilor:

Europa Liberă: Haideţi mai întâi să vedem de ce la ortodocşi şi la catolici Paştele se sărbătoreşte în zile diferite?

Anton Coşa: „Creştinii ar vrea să sărbătorească împreună misterele credinţei lor cu atât mai mult cu cît ne recunoaştem fraţi, cu atât mai mult cu cît ştim că venim din aceeaşi rădăcină şi chiar dacă suntem pe tulpini diferite avem aceeaşi rădăcină în Isus Hristos.”

Europa Liberă: Dar ce spune Dumnezeu despre acest eveniment?

Anton Coşa: „Dumnezeu nu se pronunţă în termeni calendaristici. Dar noi ştim foarte bine că evenimentul a avut loc, atunci la timpul potrivit în anul 33, atunci cînd considerăm că Isus a murit la vârsta de 33 de ani. Altceva este cum creştinătatea a preluat această sărbătoare în calendarul propriu. Şi aici putem distinge diferite modalităţi de a calcula data sărbătorii.

Despre calcul nu vreau să spun mai multe decît faptul că noi biserica romano-catolică provenind de la biserica latină, deci din această ramură a creştinismului latin, am preluat calendarul nou, Gregorian, îndreptat. Şi din acest motiv iată că şi sărbătorile noastre diferă, sigur că da este un alt calendar. Dar dacă şi am fi fost pe acelaşi calendar tot există diferenţa de calcul, astfel încât noi catolicii dacă vom menţine acest sistem de calcul al sărbătorii nu vom putea niciodată să ne uniformizăm sărbătoarea, numai dacă vom trece toţi după calendarul nou.”

Europa Liberă: Deşi sunt ani anumiţi cînd paştele catolicilor coincide la dată cu Paştele ortodocşilor.

Anton Coşa: „Pentru că aşa sunt fazele lunii, noi mergem după această perspectivă a fazelor lunare.”

Europa Liberă: Există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică în aceste zile de Paşte, ele diferă de la ortodocşi, mă refer chiar la gătitul mâncărurilor, la pască, cozonaci?

Anton Coşa: „Noi, de exemplu, în Moldova avem credincioşi catolici atât de limbă ucraineană, polonă, germană, cît şi comunităţi de limbă română, şi chiar de limbă rusă, închipuiţi-vă fiecare poartă de acasă tradiţiile şi obiceiurile proprii, sau mai bine zis ceea ce a învăţat de la mama, deci tradiţiile legate de sărbătorirea evenimentului în familie. Cînd vorbim despre tradiţiile noastre catolice, în general, ne putem recunoaşte ca fiind deja ceva specific tradiţiei moldave, cu multe asemănări, cu pască, ouă roşii.”

Europa Liberă: Dar aceste daruri se aduc aici la biserică pentru a fi sfinţite?

Anton Coşa: „Exact, exact ca şi în biserica ortodoxă aceste daruri pe care creştinii le pregătesc pentru masa de Paşte sunt aduse în Noaptea Învierii şi bineînţeles sunt sfinţite exact la fel ca şi în biserica ortodoxă. Asta dovedeşte faptul că suntem integraţi, că există deja o tradiţie care nu mai depinde de biserica din care provii, dar depinde de locul în care trăieşti.”

Europa Liberă: Am aflat că în această săptămână aici la catedrală s-au reunit toate feţele bisericeşti care slujesc bisericii catolice. Vin preoţii de unde? Din zona de nord, din Transnistria chiar, e un eveniment care apropie.

Anton Coşa: „Este un eveniment care se repetă an de an în biserica catolică, în Joia Mare preoţii se adună în jurul Episcopului la liturghia numită „A Crismei”, ocazie cu care se sfinţesc uleiurile pentru sacramentele care se celebrează de-a lungul anului. Pe de altă parte este o ocazie de a reînnoi jurământul pe care l-am dat noi preoţii episcopului care ne-a consacrat la începutul preoţiei noastre. Ne-am adunat toţi şi cei din Nord, din zona Bălţi-ului, avem acolo un decanat format din 6 parohii şi cei din Transnistria unde sunt 5 parohii şi cei din centru unde sunt 7 parohii. Cu toţii am simţit o bucurie deosebită şi într-un fel parcă ne întoarcem în comunităţile noastre mai întăriţi pentru a ne pregăti de sărbătoarea Învierii Domnului.”

Europa Liberă: Pe parcursul anului, dar cu preponderenţă în această perioadă pascală organizaţi foarte multe acţiuni de caritate, întindeţi o mînă de ajutor celor mai trişti ca noi. Pe cît de implicaţi găsiţi lumea de aici din Moldova?

Anton Coşa: „De-a lungul anului avem numeroase iniţiative de ajutor fie instituţionalizate prin cantine sociale. Aproape în fiecare parohie există o astfel de cantină. Dar există şi alte iniţiative, mai ales în această perioadă a sărbătorilor cînd comunităţile sunt chemate să participe la donarea de fonduri, materiale şi diferite produse, pe care să le ofere celor care au mai mare nevoie. De exemplu, comunitatea din Chişinău a luat legătura cu o casa de bătrâni din zona Comratului şi deja au adunat o mulţime de materiale pe care marțea viitoare deci imediat după Paştele nostru, le vor duce acestor persoane. Şi practic cu aceasta noi simţim şi bucuria sărbătorii mai mare pentru că nu poate să fie o sărbătoare frumoasă dacă ştii că celălalt de lângă tine duce lipsă şi nu poate să se bucure de sărbătoare.

Vreau să vă reamintesc că şi la casa Sfântul Ştefan de la Stăuceni, o casă pentru cei fără un acoperiş deasupra am deschis nu demult un club care se numeşte „60 plus”, unde zi de zi pot să se adune persoanele care nu au pe nimeni şi care doresc să iniţieze mici proiecte.”

Europa Liberă: Să înţeleg că îi ajutaţi să îmbătrânească frumos.

Anton Coşa: „Dimpotrivă să se simtă tineri, să se simtă în continuare de folos, capabili să aducă puţinul lor, calităţile lor să le aducă în folosul celorlalţi. Astfel de proiecte există şi la Chişinău şi mă bucur să vă spun că am descoperit persoane pe care poate societatea nu le mai consideră necesare, persoane de mare valoare.”