Delegaţia Fondului Monetar Internaţional va poposi câteva zile în Moldova şi cum subiectele financiare şi economice sunt la „ordinea zilei” în toata lumea, dar mai cu seamă în Europa, Vasile Botnaru a stat de vorbă cu expertul economic Valeriu Prohniţchi despre agenda FMI la Chişinău:
Europa Liberă: Dominique Strauss-Kahn e socialist și era să fie candidatul stângii la funcția de președinte al Franței. Or, în percepția publicului larg, FMI-ul este expresia capitalismului și exploatării, etc. Totuși, ce organizație este FMI?
Europa Liberă: Dar FMI-ul nu este organizație filantropică, nu dă cadouri. Este o bancă care dă bani cu împrumut. Nu oricui. Unor țări, administrații solvabile, care vor fi întorcând înapoi aceste împrumuturi. Cu asta se ocupă FMI, nu?
Valeriu Prohnițchi: ,,Evident, este o bancă, în ultimă instanță, care creditează guvernele aflate la ananghie, dar nu aruncă banii din elicopter. Dă banii doar pentru programe clare de ieșire din criză. Pentru că FMI-ul mai are și o altă funcție foarte importantă – FMI-ul încearcă să echilibreze disproporțiile, dezechilibrele pe care le au anumite țări în balanțele lor de plăți, pentru ca în acest fel să diminueze riscurile globale în ansamblu. FMI-ul dă bani pentru corectarea dezechilibrelor care pot să apară în orice țară. Vedem acum ce se întâmplă în Uniunea Europeană, darămite într-o țară, care nu are tradiții lungi de guvernare economică eficientă.”
Europa Liberă: Misiunea concretă, care vine acum la Chișinău, ce are de văzut și de corectat?
Valeriu Prohnițchi: ,,Misiunile de evaluare vin atunci când o țară are un anumit program cu Fondul Monetar. Acestea sunt misiuni tehnice, sau de evaluare, ele vin să vadă dacă țara respectă sau nu indicatorii de performanță, care au fost agreați cu Fondul și care au fost stipulați în memorandumurile semnate între FMI și țara respectivă.”
Europa Liberă: Adică e un control de rutină?
Valeriu Prohnițchi: ,,Este mai degrabă un control ordinar, n-aș spune că este unul de rutină, în sensul formal. Este totuși un control, să spunem așa, destul de sever. FMI-ul, înțeleg, are de data aceasta anumite întrebări vis-a-vis de cât de durabil este atât deficit bugetar destul de mic pe care-l are Republica Moldova în ultimii câțiva ani. Ei vor să se convingă că acest deficit este suportabil de țară în viitorul apropiat, fără o asistență externă din partea Fondului. Avem un necesar de cheltuieli tot mai mare și iată avem de câteva luni niște tendințe așa mai proaste de colectare a veniturilor. Există diferite viziuni. Deci, veniturile se colectează în proporții mai mici decât se planifica. Probabil aici avem și posibilități de îmbunătățire a administrării fiscale, dar probabil avem și niște efecte pe termen scurt datorate intrării în vigoare a noilor politici fiscale și în timp acest efect se va aplatiza. Dar rămâne o problemă în general cu administrarea fiscală, administrare care poate fi îmbunătățită mult.”
Europa Liberă: Atunci când vine expertul de FMI și descoperă aceste deficiențe de administrare, el cum intervine? Dă sugestii? Revendică rectificări? Sau la o cupă de șampanie spune: domnilor, fiți atenți, acolo aveți de recuperat? Cum se întâmplă asta la modul practic?
Valeriu Prohnițchi: ,,Eu cred că se comunică și pe căi formale, oficiale, și la o cupă de șampanie, de ce nu. Ultima modalitate poate fi chiar mai eficientă. În general, misiunile respective atunci când pleacă din țară fac o declarație, care nu este doar o declarație de presă. Este de fapt o declarație pentru Guvern, în care își exprimă fie aprobarea, fie îngrijorările față de anumite politici, și dacă este necesar de făcut careva corectări, de exemplu, în indicatorii care au fost stabiliți apriori, atunci se discută cu guvernul ca aceste modificări să fie făcute, dacă este cazul. Pentru că o sumedenie de factori obiectiv pot să împiedice o țară ca să atingă cinci procente inflație, sau un procent deficit al bugetului. Asemenea solicitări pot să vină și din partea guvernului, dacă guvernul consideră că unele ținte au devenit mai puțin fezabile. În asemenea condiții se modifică memorandumul, anexele mai bine zis la memorandumul care a fost semnat și documentul rămâne în vigoare, se disbursează următoarea plată dacă consiliul de directori consideră că noile angajamente asumate de țară sunt credibile.”
Europa Liberă: Dacă tot vorbiți de plăți, miza acestei bune relații cu FMI care este? Ce bani stau în spatele acestui program de colaborare?
Valeriu Prohnițchi: ,,Dacă nu greșesc, acest program pentru trei ani de zile costă cam 450 de milioane de dolari și este o sumă mare pentru o țară atât de săracă ca Moldova.”
Europa Liberă: Opoziția politică mereu are un singur refren, că FMI-ul, Banca Mondială dau morcovi pentru „țapi”, cum s-a exprimat plastic liderul opoziției. Comuniștii, la rândul lor, pe când erau la guvernare, au semnat și ei acorduri de colaborare cu FMI. Atunci unde este adevărul?
Valeriu Prohnițchi: ,,Adevărul constă în faptul că realitatea economic-financiară este mai puternică decât platforma electorală, pe care încearcă să o vândă un partid sau altul. Și când vii la guvernare te confrunți cu o anumită realitate, pe care trebuie s-o gestionezi. Dacă bugetul este deficitar, atunci te întrebi de unde te împrumuți, sau cum colectezi venituri mai multe. Spre exemplu, faci mai dură fiscalizarea, reduci cheltuieli bugetare, care pot să aibă și anumite consecințe electorale. Ori te împrumuți, fie pe intern, fie pe extern. Deci, acest Guvern, care se află acum la guvernare, a considerat că opțiunea cea mai bună este a se împrumuta din exterior, asta a fost opțiunea lor. Și expresia plastică a domnului Voronin a fost făcută atunci când domnul Voronin era la guvernare. Deci, pe cât de plastică este expresia aceasta, pe atât de puternică era și realitatea economică, pe care acest partid trebuia să o gestioneze atunci când se afla la guvernare.”
Europa Liberă: Adică nu excludem că odată revenit la putere într-o formulă sau alta, Vladimir Voronin se va căciuli și el la FMI?
Valeriu Prohnițchi: ,,Mă rog, depinde care va fi costul de oportunitate pentru domnul Voronin și partidul pe care-l conduce. Observ că ei fac acum un reveriment așa lent, dar vizibil în orientarea lor externă. Ei se apropie din nou de acele preferințe geopolitice pe care le împărtășeau înainte de a veni la putere, în 2001. Nu știu ce se va întâmpla, dacă ei vor reveni. Dacă vor avea opțiuni economice în relații cu Rusia, sau de ce nu cu China. China este o putere financiară emergentă, care caută posibilități de a investi, inclusiv în Europa de Est. Atunci acest partid, de ce nu, ar putea să aibă și alte opțiuni.”
Europa Liberă: La Răsărit sunt bani la fel de ieftini, la fel de convenabili?
Valeriu Prohnițchi: ,,Sunt, dar acești bani vin cu anumite condiții atașate. Să ne amintim că Federația Rusă era gata în 2009 să acorde un credit important Republicii Moldova. Dar atunci se discută despre anumite concesii politice, pe care Moldova urma să le facă în raport cu problematica transnistreană. China ar da bani, doar ca muncitorii lor să implementeze proiectele investiționale. Întotdeauna trebuie să calculăm atent câștigurile și costurile pe care le au aceste opțiuni. Câștigurile împrumutării banilor de la FMI sunt că nu sunt atașate nici un fel de condiții geopolitice, ca să spun așa. Sunt atașate condiții de optimizare a sistemului economic. Condiții care mie îmi par firești, optimizare pe care trebuie s-o facem indiferent avem sau nu relații de creditare cu Fondul Monetar Internațional. Vin semnale pozitive pentru alți investitori și donatori, care au certitudinea că guvernul acestei țări este pe calea cea dreaptă. În plus, Fondul Monetar, pe lângă faptul că acordă suport financiar, acordă și suport tehnic. Foarte multe din reformele care sunt la moment implementate în Moldova au fost în mare măsură susținute de expertiza care a fost acordată de Fondul Monetar Internațional. Expertiză de care Moldova are mare nevoie, deoarece are un deficit cronic de resurse umane, inclusiv în administrarea publică, inclusiv în comunitatea decidenților politici. Costurile sunt… Bun, Guvernul își asumă anumite costuri politice. Evident că unele reforme, care sunt cerute atât de FMI, cât și de raționalitatea economică, au anumite repercusiuni electorale. De exemplu, anularea compensațiilor nominative și construirea politicii de ajutor social doar pe principiul de testare a veniturilor celor care cer acest ajutor, au anumite implicații electorale. Asta înseamnă că cei care până acum au primit ajutor și nu în mod necesar cei mai săraci în această țară, nu vor primi în viitor. Evident că la următorul ciclu electoral nu vor vota pentru acest guvern.”
