Linkuri accesibilitate

Alegerile locale, parlamentare şi prezidențiale din Serbia


Alegerile din Serbia văzute de caricaturistul Predrag Koraksic - Corax de la Belgrad.
Alegerile din Serbia văzute de caricaturistul Predrag Koraksic - Corax de la Belgrad.

Unii sârbi par să creadă că nici unul din partide nu poate scoate țara din dificultățile politice și economice

Sârbii sunt chemați la urne, duminică, pentru a alege un nou președinte, un nou parlament și noile autorități locale. Trebuie să aleagă de trei ori, dar cum să alegi când rivalii principali au unul și același mesaj? Relatarea corespondentului Europei Libere Charles Recknagel este rezumată de Alexandru Eftode.

Oferta electorală nu pare nici nouă, nici diversă. La cursa principală, cea prezidențială, participă pentru a treia oară aceeași candidați, președintele pro-european Boris Tadic și rivalul peren al acestuia, naționalistul Tomislav Nikolic.

Tot ei s-au confruntat și în 2004, și în 2008, iar Tadic a învins în ambele cazuri în turul doi de scrutin. Și acum, se află aproape la egalitate în sondajele de opinie.

Fiecare încearcă să-și extindă baza electorală. Tadic s-a mișcat dinspre centru către dreapta, iar Nikolic de pe dreapta spre centru. Tadic a devenit mai naționalist, iar Nikolic mai pro-european.

Boris Tadic își rezumă oferta în cuvintele „și Europa, și Kosovo”. „Nu vom renunța nici la Europa, nici la Kosovo pentru că nu vrem să punem sub semnul întrebării integritatea teritorială a țării noastre în nici o regiune”, spune Tadic. Ar vrea să-i atragă de partea sa și pe alegătorii pro-europeni, și pe cei naționaliști, care sunt nemulțumiți că majoritatea țărilor Uniunii Europene au recunoscut Kosovo ca țară independentă și că Bruxellesul cere Serbiei să-și normalizeze relația cu fosta sa provincie.

La votul de duminică vor putea lua parte și etnicii sârbi din Kosovo datorită unei înțelegeri mediate de OSCE.

La fel ca Tadic, Nikolic tot „și Europa, și Kosovo” promite. Pro-europenismul său este de dată recentă. În 2008 își întemeiase campania pe promisiunea unor relații mai strânse cu Rusia.

Acum Nikolic laudă faptul că Serbia a primit statut de țară candidată la Uniunea Europeană. ”Este un lucru bun și trebuie să pășim mai departe pe această cale, trebuie să reclădim țara după standardele europene și o vom face. Drumul către Uniunea Europeană este dificil și îndelungat. În Serbia oamenii râvnesc schimbarea. Putem schimba totul, dar numai Serbia n-o putem schimba pe altceva”, a spus Nikolic.

Caricaturistul sârb Corax a redat situația cu ajutorul măgarului lui Buridan. Într-o caricatură electorală, măgarul este înfățișat între Tadic și Nikolic care-i întind câte un braț de fân. Măgarul nu știe ce să aleagă între cele două brațe de fân identice iar paradoxul liberului arbitru sugerează că ar trebui să moară de foame.

La alegerile parlamentare, care vor avea loc tot duminică, principalele concurente sunt Partidul Democrat al lui Tadic și Partidul Progresist Sârb al lui Nikolic.

Similitudinea de mesaj al candidaților prezidențiali se repetă și în cazul partidelor lor. Așa încât unii sârbi par să tragă concluzia că, tot în mod similar, nici un partid, nici celălalt nu poate scoate țara din dificultățile politice și economice. Șomajul într-o estimare a revistei britanice Economist a ajuns în Serbia la 24 la sută pe fundalul crizei și recesiunii internaționale.

Frustrările au dat naștere unei mișcări de protest care le cere alegătorilor sârbi să arunce în urne duminică buletine necompletate. Parlamentara independentă Vesna Pesic spune că buletinele albe vor trimite un semnal partidelor rivale.

„Mesajul este clar - un grup de cetățeni nu este mulțumit de guvernul care s-a proclamat pro-european dar care are rezultate foarte proaste. Dacă vrei să pedepsești acest partid, dar nici nu poți vota cu opoziția pentru că nu se deosebește prin nimic, atunci îți poți exprima protestul cu ajutorul buletinului gol și spune că nu vrei să votezi partide corupte”, spune Vesnei Pesic. Partidele vizate resping acuzația de corupție.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG