De ziua familiei demografii moldoveni trag un semnal de alarmă în legătură cu ceea ce ei numesc „revoluţia familiei”. Sărăcia, migraţia şi emanciparea femeii au schimbat mult familia de azi, iar una din consecinţele acestor transformări este scăderea drastică a natalităţii. Relatează Lucia Diaconu.
Se căsătoresc mai greu sau mai tîrziu şi divorţează mult mai uşor decît acum 10-20 ani, astfel descriu demografii tendinţele cînd se referă la instituţia familiei. Valeriu Sainsus, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, spune că în comparaţie cu 1990 stabilitatea familiei s-a redus aproape de 2 ori:
„O bună parte din tinerele generaţii nu-şi văd ca o prioritate existenţa în perspectivă în cadrul familiei sau ei spun că întîi cariera, ceea ce înseamnă că familia nu mai este o prioritate îndată după studii, dar este o prioritate în cazul dacă ve beneficia de o carieră de succes. Sau este legat şi de o altă tendinţă demografică: noi familii avem, şi se încheagă familii în Moldova, numai că naşterea este amînată pe o perioadă mai tîrzie. Dar dacă este amînată noi demografii susţinem că la 3-5 ani apare riscul de divorţ. 80-90 la sută. Şi este legat nu numai de prima naştere, dar şi de felul şi modul cum sînt eşalonate următoarele naşteri.”
Statisticele cu care operează demografii arată că rata desfacerii căsătoriilor este acum mai mare la sate, în comparaţie cu două decenii în urmă cînd se înregistrau de 2 ori mai multe divorţuri în oraşe.
Urmare a acestei stări de lucruri specialiştii constată o scădere drastică a natalităţii.
„Dacă noi aveam undeva 20 de ani în urmă aproape 100 000 de naşteri (anual), acuma avem undeva sub 40 000. Şi mergem cu o scădere şi mai departe. Undeva peste vreo 15 ani cred că încă cu vreo 10-15 mii o să scădem,” notează academicianul Gheorghe Paladi, specialist în obstetrică.
Sărăcia sau motivele cu caracter economic sînt în capul listei lungi de cauze care s-ar face vinovate pentru criza prin care trece familia contemporană. Urmate de migraţie, despre care specialiştii spun că ar fi surclasat problemele de ordin social care altădată ieşeau în faţă.
Ce soluţii au în vedere demografii? „Este important ca generaţiile tinere să simtă un suport mult mai important din partea statului, în caz contrar nu vom schimba tendinţele demografice în evoluţia familiei,” consideră Valeriu Sainsus.
Deşi recent indemnizaţiile pentru naşterea copiilor au crescut, acestea nu sînt în măsură să motiveze tinerele familii. 2300 de lei la prima naştere şi 2600 la următoarele sînt mai mult sume simbolice spun tinerii şi proaspeţii părinţi, care invocă lipsa locurilor de muncă bine plătite şi a posibilităţilor să-şi rezolve problema spaţiului locativ.
Larisa Rotaru, şefa Secţiei de politici demografice a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei recunoaşte că ajutorul nu este pe măsura aşteptărilor, dar deocamdată este tot ce poate oferi statul:
„Sîntem la început de cale, avem un plan de acţiuni, aprobat pe perioada de trei ani de zile. Noi pe asta contăm, dar efortul trebuie să fie pe orizontală practic făcut de toţi.”
Funcţionarul de la Ministerul Muncii spune că susţinerea sistemului de valori familiale trebuie să fie nu doar grija autorităţilor, ci a întregii societăţi.
