Parlamentul trimite semnale binevoitoare peste Nistru

Parlamentul de la Chișinău a avut recent o ședință cu ușile închise unde a fost audiat vicepremierul cu problemele reintegrării, Eugen Carpov. Valentina Ursu i-a solicitat detalii președintelui comisiei parlamentare de politică externă, Igor Corman.

Europa Liberă: Haideţi să vorbim despre implicaţiile Parlamentului în procesul de soluţionare a problemei transnistrene. Care sunt acestea?

Igor Corman: „Implicaţia Parlamentului practic a fost nulă în tot ceea ce ţine de negocierile în jurul conflictului transnistrean. Aşa a fost situaţia, s-a ocupat practic două, maxim trei persoane de acest subiect, cu neimplicarea Legislativului. Acum, după ce am reuşit să instaurăm stabilitatea politică, să alegem preşedintele, sigur că au apărut discuţii şi în Parlament, ce facem mai departe, tocmai de aceea a apărut ideea organizării unei şedinţe închise, unde a fost invitat vicepremierul responsabil pentru dosarul transnistrean. Deputaţii au avut posibilitatea să pună toate întrebările care-i interesau. În rezultatul acestor dezbateri a fost luată şi decizia ca să fie creat un grup de lucru pentru relaţiile cu aşa-numitul Soviet suprem din partea stângă a Nistrului.”

Europa Liberă: Aţi amintit despre nevoia creării unei comisii parlamentare pentru colaborarea cu aşa-zişii aleşi ai poporului din stânga Nistrului. A rămas doar la nivel declarativ?

Igor Corman: „Nu a fost vorba de crearea unei comisii permanente în Parlament, dar aşa, un grup de lucru care să se ocupe şi de contactele cu deputaţii din Sovietul suprem de acolo. A fost o propunere, sigur că această propunere trebuie să fie acceptată şi de partea cealaltă, altfel dacă nu există voinţă şi de acolo, atunci nu poate să aibă succes această idee.”

Europa Liberă: Dar un răspuns de la Tiraspol nu a venit?

Igor Corman: „A fost o reacţie mai neclară aşa în prima fază, după care s-a mai revenit cu nişte accente, care au mai corectat reacţia iniţială. Dar anume pe dimensiunea parlamentară OSCE tot această idee capătă contur, se doreşte ca aceste contacte dintre Legislativul nostru şi cel de la Tiraspol să aibă loc şi sub egida Adunării Parlamentare OSCE, deci şi cu sprijin internaţional.”

Europa Liberă: Pe de altă parte comuniştii ucraineni vor să creeze în Rada supremă un grup parlamentar specializat cu Transnistria. Cum priviţi această iniţiativă?

Igor Corman: „Bine, parlamentarii de aceea şi sunt parlamentari că pot să adopte orişice decizie. Eu de fapt nu văd nimic foarte rău în această idee, care a fost enunţată de Partidul Comuniştilor de la Kiev, să vedem în ce măsură majoritatea parlamentară va sprijini această iniţiativă şi dacă nu a fost doar aşa o idee lansată conjunctural, în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii de la Tiraspol. Grupuri de lucru pot să fie create pe toate subiectele, pe toate temele, Transnistria este o regiune care se situează între Ucraina şi Republica Moldova, este normal ca Kievul să fie interesat în relaţii cu Tiraspolul, dar pentru noi este la fel de important ca aceste relaţii să funcţioneze în albia firească şi anume spre identificarea unei soluţii în baza independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă Parlamentul este cel care trebuie să aprobe statutul juridic al raioanelor de Est ale Moldovei.

Igor Corman: „Bineînţeles. Bine, noi avem pachetul de legi, care au fost adoptate în iulie 2005, pentru aceasta şi există formatul 5+2, ca să ne mişcăm în această direcţie. Şi în acest format eu cred că trebuie să ajungem cât mai repede posibil la discutarea la masa de negocieri al eventualului statut al Transnistriei. Ceea ce se întâmplă acum sper că este un lucru bun, se discută despre subiectele importante pentru ambele părţi ale Nistrului. Iată a fost reluată circulaţia trenurilor marfare, acum se discută despre restabilirea legăturii telefonice fixe. Lucruri bune, dar până la urmă este important ca partea transnistreană să accepte discutarea viitorului statut al Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Atunci vom putea vorbi de un proces normal de negocieri.”

Europa Liberă: M-am uitat în presa de acolo şi am reţinut că liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a retras un proiect de lege din aşa-zisul Soviet suprem. Proiectul de lege se intitula „Privind scopurile şi principiile tratativelor cu Republica Moldova”, care fusese înaintat încă de fostul lider Igor Smirnov şi fixa o poziţie foarte dură a Tiraspolului în discuţiile cu Chişinăul. În concepţia administraţiei lui Smirnov el nu accepta nici un fel de colaborare cu autorităţile legale din Republica Moldova. Astăzi Evgheni Şevciuk a retrags acest proiect. Asta înseamnă că totuşi ambele părţi caută consens pe marginea soluţionării crizei transnistrene?

Igor Corman: „Oricum după schimbarea din Tiraspol vedem o abordare să zic aşa mai binevoitoare, mai realistă, fiindcă ceea ce făcea Smirnov sigur că nu se încadra în nici un cadru al normalităţii. Şi noi de la această confruntare care exista atunci iată acum ajungem în faza în care se vorbeşte de normalizarea relaţiilor, să zicem aşa, între ambele maluri, aşa insistă partea transnistreană. Dar cred că este important de acum de la această fază să mai facă un pas şi să vorbim despre viitorul acestei ţări – Republica Moldova, şi despre statutul Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Şi atunci când se va ajunge la aceste discuţii vom vedea care sunt mersul negocierilor şi până la urmă sigur că Parlamentul îşi va spune cuvântul, fiindcă Parlamentul va trebui să aprobe toate aceste rezultate ale eventualelor negocieri.”