Despre politica Uniunii Europene față de Moldova, considerată de unii poate prea amabilă, au stat de vorbă în studioul nostru de la Chișinău Vasile Botnaru și analistul Igor Boțan.
Igor Boţan: „Putem afirma că Republica Moldova a fost tratată de către partenerii europeni cu un anumit avans, în special după lansarea Parteneriatului estic şi câteva luni mai târziu după venirea Alianţei pentru Integrarea Europeană la guvernare. Un an mai târziu, chiar am asistat la un show politic, dacă putem spune aşa, sosirea la Chişinău a 24 de delegaţii ale ţărilor membre ale Uniunii Europene pentru a susţine Alianţa pentru Integrarea Europeană la început de campanie electorală. Putem spune că atitudinea indulgentă a partenerilor europeni faţă de Republica Moldova persistă şi este una mult mai realistă. Mă refer la raportul de ţară al Comisiei Europene, care a fost dat publicităţii recent, din care putem desprinde că aprecierile sunt mai mult sau mai puţin adecvate, iar aşteptările sunt încă destul de ridicate. Din acest punct de vedere, putem spune că Republica Moldova încă este cotată ca o ţară care poate face progrese şi se poate înscrie într-o traiectorie demnă de susţinerea Uniunii Europene şi demnă de a fi dată drept exemplu altor ţări din cadrul Parteneriatului estic.”
Europa Liberă: Adversarii politici ai actualei guvernări spun că Republica Moldova sau actuala Alianţă de guvernare este tratată ca un copil răsfăţat pentru ca să i se impună nişte condiţii. Într-adevăr, Uniunea Europeană impune condiţii rigide?
Igor Boţan: „Nu putem afirma că Uniunea Europeană pune condiţii. Uniunea Europeană are valori şi standarde. Iar Republica Moldova este cea care doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, deci doreşte să fie euro-conformă. Autorităţile moldovene au negociat cu reprezentanţii Uniunii Europene şi au ajuns la un numitor comun.”
Europa Liberă: Dar atunci când se dau bani – ajutoare, credite, sau împrumuturi contra acestor angajamente asumate, ele apar ca nişte condiţii.
Igor Boţan: „Eu nu cred că banii se dau pentru angajamente şi alte lucruri. Bani se oferă Republicii Moldova pentru a o face euro-conformă. Adică pentru ca în acest spaţiu, pentru cetăţenii moldoveni şi, eventual, şi europeni, şi din altă parte, care vin eventual să desfăşoare afaceri, Uniunea Europeană vrea ca propriii cetăţeni să se simtă în Republica Moldova într-un spaţiu pe care ei îl cunosc, cu care sunt obişnuiţi. Şi cetăţenii Republicii Moldova, de asemenea, să beneficieze de standardele pe care Uniunea Europeană le are şi le promovează.”
Europa Liberă: Dar o parte bună a societăţii, şi lucrul acesta îl confirmă barometrul opiniei publice, ar prefera să fie ca şi viţeluşul cuminte – să ia şi dintr-o parte şi din alta.
Igor Boţan: „Nu poţi cere de la cetăţenii simpli mai mult. Oamenii vor să aibă un nivel de viaţă decent, să beneficieze de diferite lucruri pozitive, atât în raport cu Uniunea Europeană, cât şi cu spaţiul CSI. Este absolut normal. Lucrul pe care-l desprindem din sondaje este că autorităţile moldovene deja nu mai sunt credibile în retorica lor entuziastă vis-a-vis de integrarea europeană a Republicii Moldova. Această atitudine, dacă putem chiar spune schimbare de paradigmă în ochii cetăţenilor, vine din faptul că autorităţile moldovene anul trecut s-au compromis în lupta intestină între cele trei componente.”
Europa Liberă: Există totuşi o impresie, fie şi vulgară, că Europa este super-exigentă cu Republica Moldova. Dar dinspre Răsărit, de la viitoarea uniune euro-asiatică, nu se înaintează nici un fel de condiţii, legate eventual de democratizare, de standarde civilizaţionale moderne.
Igor Boţan: „Eu cred că astfel de cerinţe există, dar ele sunt promovate de o manieră tacită. De exemplu, Republica Moldova ar trebui să conştientizeze că este parte a lumii ruse, pe care o promovează Patriarhia de la Moscova. Ar trebui să faciliteze şi să creeze condiţii pentru ca limba rusă să se dezvolte deopotrivă cu limba română. Deci, aceste exigenţe se simt că sunt promovate de către Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Deci, acestea sunt mai curând condiţii. Dar mă refer la criterii de democratizare.
Igor Boţan: „Nu există exigenţe cuantificabile din acest punct de vedere şi ne dăm lesne seama de ce. Fiindcă orice s-ar spune, nivelul de democraţie în Republica Moldova este mai elevat decât în toate celelalte state post-sovietice, cu excepţia balticilor, care sunt parte a Uniunii Europene. De aceea, la nivel de retorică, sigur că şi articolul domnului Putin din octombrie anul trecut în care a anunţat lansarea noului proiect, uniunea euro-asiatică, se vorbeşte că acest proiect va fi bazat pe valori pur europene, pe aceleaşi criterii pe care le îmbrăţişează Uniunea Europeană. Dar, probabil, nimeni nu crede că acest lucru este realizabil, atâta timp cât avem în ţările CSI regimuri autoritare, cu excepţia Republicii Moldova, de fapt. Şi aici trebuie să recunoaştem că Republica Moldova este campion în spaţiul CSI la democratizare, lucru confirmat de către indicele dezvoltării democratice al The Economist Intelligence Unit, care confirmă al treilea an consecutiv că Republica Moldova face parte din primele 60 de democraţii din lume. Şi Republica Moldova este considerată o democraţie defectuoasă, dar este plasată mai sus decât Ucraina şi cu o treaptă mai jos decât Serbia, care are şanse reale să devină candidat, şi ulterior să fie integrată în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: De la altitudinea la care se află Republica Moldova se poate întoarce la un altfel de regim? Este democraţia moldovenească ireversibilă?
Igor Boţan: „Cred că nu putem spune că este ireversibilă, dar chinurile prin care a trecut Republica Moldova nu trebuie să fie zădarnice. Deci, noi trebuie să insistăm, chiar dacă democraţia noastră este limitativă, defectuoasă, trebuie să fim consecvenţi şi perseverenţi, să continuăm mai departe în dezvoltarea unei democraţii parlamentare. Iar politicienii vor avea de învăţat din lecţiile pe care tot alegătorii le vor da acestor politicieni, le vor aminti în viitoarele campanii electorale despre promisiuni nerealizate. Şi aşa vom învăţa, pas cu pas, lecţia. Nu trebuie să cedăm şi nu trebuie, Doamne fereşte, să renunţăm la democraţia parlamentară, care din 1994, pas cu pas, se instaurează în Republica Moldova.”
