Într-o lună şi jumătate începe admiterea la universităţi, dar pentru moment nu se ştie după ce criterii vor fi selectaţi absolvenţii de liceu, pentru că universităţile au primit libertatea de a-şi stabili singure criteriile. În ultimii ani, admiterea s-a făcut în baza mediei de la bacalaureat şi combinată cu notele la disciplinele de profil, dar profesorii universitari s-au arătat nemulţumiţi de pregătirea slabă a unor studenţi care obţinuseră însă note mari la bacalaureat. Care ar putea fi modelul ideal de selectare, aşa încît să fie mulţumite şi instituţiile de învăţămînt, şi studenţii, a căutat să afle Lucia Diaconu:
Deşi universităţile salută decizia ministerului de a le acorda mai multă libertate în alegerea candidaţilor la studii, este puţin probabil ca regulile de admitere în acest an să fie modificate radical. Unul din motivele invocate de rectori este lipsa unei rezerve suficiente de timp pentru operarea de modificări, astfel încît viitorii studenţi să nu fie dezorientaţi.
Pe de altă parte, în acest an se aşteaptă un număr cu mult mai mic de pretendenţi, aşa încît, anunţînd probe suplimentare, universităţile ar risca să rămînă fără studenţi, ne-a spus vicerectorul Universităţii Tehnice, Petru Todos.
„Nu poate o universitate să introducă (examene) fără a lua în vedere alte universităţi. Deci se distorsionează situaţia în concurs. Acum fiecare universitate va lupta pentru fiecare candidat. Nu-i mare secret că anul ăsta va fi o problemă foarte-foarte complicată referitor la candidaţi. Numărul de copii a scăzut, numărul de absolvenţi a scăzut şi evident că scade şi numărul celor care vor veni la universităţi.”
Cu toate acestea, din cauza pregătirii slabe a absolvenţilor, în următorii ani Universitatea Tehnică va introduce totuşi examene la admitere pentru toate facultăţile instituţiei, a declarat Petru Todos:
„Foarte-foarte puţin se lucrează în liceu. Sînt pricini obiective multe dar totuşi se lucrează foarte slăbuţ. Multe obiecte, fizica cum ar fi, în foarte puţine licee se predă la nivel, dar pentru noi fizica este un obiect fundament pentru toate specialităţile inginereşti.”
Europa Liberă: Dvs. pentru ce veţi pleda, pentru examene scrise sau orale?
Petru Todos: „Pentru examene orale, unde se poate cu adevărat de vorbit cu viitorul student, să ştim modul lui de a gîndi şi care-i pregătirea lui nu numai pe specialitate, dar în genere pregătirea lui în domeniul comunicării, lucrului de sine stătător etc., lucruri foarte importante pentru un viitor inginer.”
Iurie Cristea, directorul Liceului Academiei de Ştiinţe, o instituţie care îşi propune să-i instruiască pe cei mai dotaţi copii din republică, acordă o credibilitate mai mare testării scrise. La părerea lui, această formă de examinare ar fi mai în măsură să arate discrepanţele de cunoştinţe ale absolvenţilor de liceu care aparent au acelaşi nivel de pregătire:
„Cel oral (testul) nu ar fi obiectiv. Ce-nseamnă obiectivitatea testării? Asta înseamnă cînd toţi sînt puşi în aceleaşi condiţii. În momentul cînd condiţiile variază de la unul la altul apare loc pentru interpretări: special mi-a pus întrebări mai grele, celuilalt special i-a pus întrebări mai uşoare şi tot aşa. Şi mai mult, nici nu rămîn nişte evidenţe, adică nici nu poate fi contestată după asta această procedură de testare.”
Iată şi opinia rectorului Academiei de Studii Economice Grigore Belostecinic, care a anticipat că nici ASEM nu va opera modificări esenţiale, precizînd că o decizie finală încă nu a fost luată:
„Eu personal aş opta pentru nota medie la examenele de bacalaureat şi nota medie pe anul de studii care ar putea să fie două criterii de selectare a pretendenţilor la studii. Eu nu am fost niciodată adeptul organizării probelor de înmatriculare în universităţi sub formă de examene. Or în cazul acesta ar apărea din nou învinuiri că nu este organizată corect admiterea, mituiri, lipsă de integritate. Noi, şi eu personal, ne simţim foarte confortabil fără probe la admitere.”
După ce mai mulţi ani la rînd universităţile din Moldova au înscris la studii în baza unui set de examene, la începutul anilor 2000, ca măsură de luptă cu corupţia în universităţi, mecanismul de admitere a fost schimbat. În consecinţă locurile în instituţiile de învăţămînt superior s-au împărţit pînă în acest an cel puţin exclusiv în funcţie de media obţinută la bacalaureat şi media la obiectele de profil.
