Irlanda este singura ţară din Uniunea Europeană unde are loc, astăzi, un referendum asupra Pactului fiscal. Sondajele de opinie arată că 60 la sută din electorat susţine pactul, dar o treime este indecisă, aşa că o surpriză nu poate fi exclusă. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor de presă internaţionale:
Pactul fiscal, care impune limite serioase cheltuielilor bugetare şi penalităţi automate ţărilor care nu respectă limitele convenite, a fost semnat de toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Cehiei şi Marii Britanii. În Irlanda, localele de vot s-au deschis la 8 dimineaţa şi se vor închide la 11 seara aşa că rezultatele votului sunt aşteptate vineri dimineaţă.
Guvernul irlandez a avertizat electoratul că respingerea pactului va împiedica ţara să mai ia împrumuturi din fondul Mecanismului de Stabilitate european, care începe să funcţioneze din iulie. Cu doi ani în urmă, Irlanda a primit deja un ajutor financiar de 85 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene.
„Unii vor vota „da” din frică şi alţii „nu” din frustrare” declară Michael Marsh, profesor de ştiinţe politice la Dublin, citat de AFP. „Adevărul este că guvernul are dreptate, ar fi o mare greşeală să respingem pactul”, continua profesorul Marsh.
În ajunul votului, premierul Enda Kenny a precizat că un vot pentru pact va da pieţelor financiare şi investitorilor mai multă încredere în seriozitatea reformelor financiare din Irlanda. „Anul viitor preluăm preşedinţia Uniunii Europene şi vrem să fim foarte eficienţi”, a mai declarat premierul Kenny.
Argumentul celor care se opun pactului, cum este liderul partidului Sinn Fein, este că austeritatea nu funcţionează. Gerry Adams cere o politică de creştere economică, pe lângă pactul fiscal.
Cum o treime din electorat este indecis, nu este exclus ca pactul să fie totuşi respins. Pentru a intra în vigoare, pactul fiscal trebuie să fie ratificat de numai 12 ţări, aşa că votul din Irlanda, dacă va fi negativ, nu va avea un impact prea mare.
Între timp, moneda unică europeană continuă să se deprecieze în raport cu dolarul american, pe fundalul crizei datoriilor din zona euro. Moneda europeană a căzut la sub 1,24 dolari – cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Analiştii financiari pun deprecierea mai ales pe seama temerilor provocate de situaţia Spaniei, unde guvernul a promis să ajute cea de a patra bancă a ţării, Banki, să evite falimentul. Dar pentru a salva banca, guvernul trebuie să se împrumute, iar acum dobânda cerută Spaniei a crescut la aproape 7 la sută. Într-o situaţie similară, Grecia şi Irlanda au apelat la susţinerea Uniunii Europene. Numai că salvarea economiei spaniole, a patra ca mărime din Europa, ar putea costa între 50 şi 150 de miliarde de euro, estimează economiştii.
