O maladie despre care cei mai mulţi dintre noi cred că înseamnă condamnare la moarte. Unii din cei care o au preferă să moară acasă decât să treacă pragul Institutului oncologic. Numai că şanse de vindecare există şi în cazul acestei boli şi doar descoperirea târzie poate tăia dramatic din aceste şanse. Cancerul. Cum îl învingem şi prevenim? Vom discuta în această dimineaţă cu Victor Cernat, directorul general al Institutului oncologic.
Europa Liberă: Dle Cernat, anul trecut aproape nouă mii de moldoveni au aflat că au cancer, cu o mie mai mulţi decât cu un an mai devreme. În acelaşi timp, este cunoscut faptul că anul trecut s-au desfăşurat mai multe campanii profilactice, au fost testate femeile la cancerul colului uterin şi glanda mamară, apoi bărbaţii la cancerul de intestine sau al prostatei. S-a umblat prin sate, au fost aduşi oamenii la medici. Păi, această creştere în cifre este urmare a acţiuni profilactice sau totuşi boala devine mai răspândită?
Europa Liberă: Ca să înţeleagă toţi, haideţi să precizăm: deci au mers medicii prin sate şi au convins oamenii să vină să facă teste?
Victor Cernat: „S-a iniţiat acest screening profilactic în 5 raioane: este vorba de Făleşti, Floreşti, Anenii Noi, Cahul şi Străşeni. Iată în aceste raioane s-a iniţiat două tipuri de screening, este vorba despre depistarea cancerului glandei mamare şi cancerul colului uterin la femei. Şi anul acesta iniţiem deja două tipuri de screening, este vorba despre cancerul prostatei la bărbaţi şi cancerul acolo-rectal, sau cancerul intestinului pentru că în ultimii 5-6 ani acest tip de cancer ocupă primul loc în structura morbidităţii.
Şi iarăşi vor fi organizate în 5-6 raioane la etapa iniţială, pentru a trece controlul profilactic toată populaţia bărbaţii de la 50 de ani în sus, este vorba despre cancerul prostatei, iar femeile de la 35 de ani vor face o mamografie, un control la mamolog, testul citologic pentru cancerul colului uterin şi ultrasonografia. Toate aceste măsuri sunt organizate în teritoriu, în satele şi oraşele republicii.”
Europa Liberă: Prima întrebare care îmi vine în minte în legătură cu acest gen de măsuri: îşi dau ele efectul scontat?
Victor Cernat: „Evident. Luând în consideraţie şi tradiţiile noastre, şi faptul că populaţia se adresează destul de tardiv pentru depistarea acestor maladii, noi am hotărât să schimbăm accentul şi să organizăm ca în ţările civilizate acest screening, când se informează populaţia, se implică aici organele de stat, organele locale, primăriile, şi atunci pleacă specialiştii pentru a efectua aceste teste, aceste investigaţii în populaţia sănătoasă în teritoriu.”
Europa Liberă: Trebuie probabil să precizăm că, ca în orice boală, dar în mod deosebit în cancer, cu cât diagnosticul este pus mai timpuriu, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.
Victor Cernat: „Eu am să vă dau un exemplu. În cancerul glandei mamare, dacă este diagnosticat în stadiul I şi II, supravieţuirea de 5 ani constituie circa 90-92 de procente. Şi dacă este diagnosticat în stadiul III, se reduce la 45 de procente. Şi dacă în stadiul IV – evident că scade mult mai mult. Iată un exemplu elocvent că depistarea în stadii precoce poate da un efect scontat şi o vindecare a acestei maladii; în ultimii ani, datorită tehnologiilor, profesioniştilor în domeniu, sunt rezultate bune şi în tratamentul cancerului.”
Europa Liberă: Din punctul dv. de vedere, cui totuşi în primul rând aparţine responsabilitatea pentru această descoperire timpurie – cetăţeanului, patronului care îl angajează, medicului de familie, autorităţii locale?
Victor Cernat: „Numai în comun. În primul rând cetăţeanul trebuie să aibă grijă de sănătatea lui. Pentru că putem implica aici organele de stat, organele de stat, presa, televiziunea, dar dacă femeia, cetăţeanul nu va înţelege că o dată în an este obligatoriu să treacă un control profilactic, ca să-şi testeze starea sănătăţii sale, nu o să avem rezultate. În cele 5 raioane unde am organizat aceste teste s-au descoperit circa 300-350 de cancere numai în cinci luni ale anului trecut. Evident că dacă nu se organizau aceste controale profilactice, aceste maladii nu erau depistate. Şi populaţia se adresa de acum tardiv, când începe a durea. Pentru că cancerul nu doare, el se formează treptat, încet, sub influenţa anumitor factori şi atunci când apar durerile, când apar simptomele elocvente, atunci este târziu.”
Europa Liberă: Dle Cernat, este şi acum în plină desfăşurare o săptămână anti-cancer, o săptămână în care angajaţii dv. oferă consultaţii gratuite celor care le solicită. Dar în mod obişnuit, faptul că aceste consultaţii sunt cu bani este chiar atât de descurajant încât oamenii nu vin la doctor?
Victor Cernat: „Nu este atât vorba despre gratuitate, pentru că ele se efectuează pe gratis şi în mod obişnuit pentru cetăţenii care deţin poliţe. Dar este vorba că noi nu le cerem documentele de însoţire: adică trimiterea de la medicul de familie, poliţa de asigurare, deci investigaţiile se fac pe loc.”
Europa Liberă: Deci, mai puţină birocraţie din asta medicală…
Victor Cernat: „Asta e. Fiecare cetăţean poate să intre în Policlinica oncologică săptămâna aceasta şi să solicite o consultaţie a unui specialist şi o va primi. După practica anilor trecuţi, eu cred că noi a să mai prelungim această săptămână, pentru că populaţia află în a doua, în a treia zi şi săptămâna viitoare eu cred că va fi un flux sporit în policlinică. Dar în afară de aceasta specialiştii noştri au plecat şi în cinci raioane să lucreze această săptămână, în toate policlinicile centrale din municipiul Chişinău vor activa 16 specialişti, aşa că sunt implicaţi 70 de specialişti din Institutul Oncologic în această măsură.”
Europa Liberă: Cît din diagnosticare şi tratament e gratuit și cât trebuie să fie plătit din buzunarul pacientului? Ce acoperă polița de fapt?
Victor Cernat: „Poliţa de asigurare evident că acoperă programul minim, sau acele testări, investigaţii care sunt efectuate la locul de trai. Adică medicul de familie, din raion sau din sat, dacă suspectează o maladie oncologică, efectuează câteva analize şi testări şi atunci cu acest minim de investigaţie este trimis la Institutul Oncologic. Atunci aici se mai efectuează câteva teste, dacă sunt necesare, se confirmă diagnosticul şi este tratat. Iată acesta este un program minim, un program unic care acoperă gratis tot volumul de investigaţie şi tratament.
Când este necesar de efectuat nişte testări sofisticate, cum ar fi SP sau tomografia computerizară, sau RMN, sau scanarea sau alte investigaţii, atunci se planifică aceste investigaţii, pentru că pacienţi sunt mulţi. Iată în cazul acesta sunt la noi şi multe centre private care oferă aceste servicii contra plată. Iată atunci pacientul este nevoit să plătească. Drept că de anul acesta,a ceste investigaţii, aşa numitele servicii de înaltă performanţă, sunt achitate de către compania de asigurări cu o rubrică aparte.”
Europa Liberă: Deci, pacienţii trebuie să ştie că din acest an acestea sunt gratuite…
Victor Cernat: „Da, aşa este.”
Europa Liberă: Atunci când află despre această maladie, primul lucru pe care îl trăieşte omul este stresul, disperarea. Cât de importantă pentru vindecare este starea de spirit a bolnavului, predispoziţia de a lupta şi a învinge în această luptă cât de mult ajută?
Victor Cernat: „În oncologie este foarte important. Numai în unitatea dintre medic şi pacient, dorinţa de a învinge boala, numai în asemenea condiţii se poate obţine rezultate. Dar evident că noi suntem oameni, sistemele nervoase sunt diferite, şi e clar că pentru toţi este un şoc, şi pentru rude, şi pentru pacient. Însă, după discuţii, după 2-3 săptămâni de testări, de convorbiri cu specialiştii, acest stres trece şi mai departe pacientul, după această perioadă se calmează. După practica noastră, mai ales acum când au dreptul la informaţie şi ei cunosc starea, cunosc că au cancer, deci nu se mai face secret din asta.”
Europa Liberă: Există un procent anume care refuză să se trateze?
Victor Cernat: „Sunt, sunt. Nu avem nişte calcule, dar cam 5-10 la o sută refuză. Ştiu despre efectele nefaste ale radiografie şi refuză. Dar peste câteva săptămâni, luni revin şi spun că au mai citit Internetul, s-au mai consultat şi sunt de acord să se trateze.”
Europa Liberă: Care sunt factorii de risc. Este adevărat că dacă s-ar renunţa la fumat, până în 2036 cancer pulmonar ar putea să nu mai existe în Republica Moldova?
Victor Cernat: „Da, este o problemă foarte mare fumatul în Republica Moldova. Şi nu numai activ, dar şi cel pasiv. După cercetările noastre pot să vă zic că între bolnavii de cancer pulmonar raportul este de 1 la 17 dintre cei nefumători şi fumători, adică de 17 ori mai des se îmbolnăvesc de cancer pulmonar cei care fumează. Tutunul este un element foarte negativ pentru cancerul, şi nu numai pulmonar, ci diferite categorii de cancer.”
Europa Liberă: Şi ca să nu speriem oamenii, ce sugestii aţi avea pentru toată această lume afectată de cancer, care uneori e în disperare?
Victor Cernat: „Aş avea 2 sugestii: unu, să ştie că maladia canceroasă sau maladia oncologică se tratează, sunt rezultate bune şi numai prin forţa de a învinge această maladie se pot obţine rezultate bune. Şi doi, trebuie numaidecât să vă testaţi starea sănătăţii o dată pe an. Femeile – după 35 de ani măcar să dea testele la glanda mamară şi colul uterin. Şi bărbaţii după 45-50 de ani – plămânii şi prostata. Acum a mai apărut o problemă, este vorba despre cancerul glandei tiroide care foarte des apare la femei şi este o problemă comună pentru zona aceasta urmată de Cernobîl, dar luptăm şi cu aceasta. Trebuie de controlat starea sănătăţii.”
Europa Liberă: Mulţumim, dle Cernat.
