Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a cerut un buget comun mai mare pentru Uniunea Europeană, o uniune bancară şi în ultimă instanţă, o uniune politică. În opinia sa aceasta este singura modalitate de a salva Uniunea Europeană pe termen lung. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor internaţionale de presă pe acest subiect.
Barosso şi-a ţinut pledoaria pentru „mai multă Europă” miercuri, în Parlamentul European, un discurs menit să pregătească summitul Uniunii Europene de pe 28 iunie. Dar şi gândit să avertizeze ţările aflate deja în dificultate financiară, cum este Grecia care se pregăteşte pentru noi alegeri generale, duminica aceasta.
Şeful executivului european a avertizat : „Trebuie să recunoaştem că avem o problemă sistemică şi e nevoie de o viziune clară asupra țelurilor noastre şi de un plan foarte concret pentru atingerea acestor țeluri. Nu sunt sigur ca toate tarile înţeleg gravitatea acestor probleme”.
Barosso, împreună cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, cu preşedintele Băncii centrale europene Mario Dragi şi cu aşa-zisul şef al Clubului Euro, Jean Claude Juncker, pregătesc pentru summitul Uniunii Europene o declaraţie politică despre căile de ieşire din actuala criză financiară.
Jose Manuel Barosso a promis că la summit va pleda pentru o uniune economică şi monetară, care în ultimă instanţă nu va putea exista fără o uniune politică.
„Pe termen lung, o să cer Consiliului European să ia măsuri concrete pentru adâncirea uniunii economice şi monetare şi să adopte un plan concret de acţiune în acest scop. Acum mai mult decât oricând avem nevoie de mai multă Europă, de reforme adânci pe termen lung şi de o uniune economica şi monetară de lungă durată”.
Cât priveşte mărirea bugetului european, Barosso a adus două exemple concrete: ce s-ar face fără bani europeni Ungaria, unde 97 la sută din investiţiile publice sunt din fonduri europene sau Polonia, unde 50 la sută investiţii vin tot de acolo?
Următorul pas, pe termen mediu, ar trebui să fie o uniune bancară, este de părere Barosso, care s-ar putea însă să necesite şi modificări în tratatul Uniunii.
Ar presupune un control centrallizat european asupra sistemului bancar, garantarea la nivel european a depozitelor bancare şi crearea unui nou fond care să ajute marile bănci aflate în dificultate. Ideea fiind ca băncile şi nu contribuabilul să plătească pentru salvarea băncilor.
Ultimul pas, în concepţia lui Barosso, ar fi o uniune fiscală şi politică: ţările Uniunii ar urma să emită euro bonduri, deci să garanteze pentru datoriile fiecărui stat membru, să-şi coordoneze politicile fiscale şi cheltuielile bugetare, în toate domeniile, de la apărare la sănătate.
Jose Manuel Barosso a recunoscut că în primul moment, ţările care nu sunt în zona euro ar putea refuza această construcţie dar până la urmă, viitorul nostru, al tuturor, este unul comun”.
Cum era de aşteptat , reacţiile parlamentarilor europeni au fost foarte diferite.
Parlamentarul ecologist Philipe Lambert împărtăşeşte opinia lui Barosso, aceea că nici o ţară, singură, nu va reuşi să iasă din actuala criză, şi deci că este nevoie de mai multă integrare.
Conservatorul britanic Nigel Farrange, fost bancher, crede că „Titanicul euro a lovit deja icebergul”, iar cehul Jan Zahradil spune că europenii sunt pregătiţi pentru o uniune fiscală sau politică.
