Linkuri accesibilitate

Noua rundă de negocieri în procesul de pace transnistrean


Ce cred analiştii din Transnistria.

Premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk au plecat miercuri cu acelaşi avion la o conferință organizată de OSCE în Germania dedicată efortulului de consolidare a încrederii între malurile Nistrului. Într-un interviu acordat Europei Libere înainte de această vizită, premierul Filat s-a arătat optimist în legătură cu efectele acestor negocieri, spunând că s-a realizat „un progres considerabil” în apropierea celor două maluri. Liliana Barbăroşie a întrebat mai mulţi observatori transnistreni dacă împărtăşesc optimismul demnitarului moldovean.

Politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov, crede că premierul de la Chişinău şi liderul de la Tiraspol trebuie să lase deocamdată la o parte problemele politice şi să se preocupe în mod exclusiv de cele sociale şi economice, dacă vor să avanseze în procesul de apropiere a celor două maluri ale Nistrului:

„În primul rând trebuie reglementată situaţia legată de pensii. Mulţi oameni primesc pensii pe ambele maluri ale Nistrului şi cu asta trebuie de făcut ceva. Apoi, este necesar să fie omise toate obstacolele din circulaţia mărfurilor, nu doar de pe malul drept pe malul stâng, ci şi invers. Transnistria s-ar putea gândi de asemenea la contopirea punctelor vamale de control cu cele de grăniceri la hotare, astfel încât să nu mai existe controlul dublu la hotar cum este acum. Republica Moldova ar putea să fie mai indulgentă în raport cu transnistrenii cu cetăţenie ucraineană sau rusă care traversează hotarul şi li se cer acte de şedere pe teritoriul transnistrean. Părţile ar putea coopera cu succes şi la câteva proiecte comune ecologice legate de râul Nistru. Din câte cunosc, atât Şevciuk, cât şi Filat spun că deocamdată nu vor atinge problemele politice. Din câte se vede, şi fără politică, sunt suficiente de făcut.”

Dar ce rezultate deja au fost obţinute, dacă se poate vorbi despre rezultate, la jumătate de an de la restabilirea negocierilor oficiale. Jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev, enumeră câteva dintre cele care i se par mai importante:

„Dacă e să vorbim despre ceva ce poate fi palpat, atunci în Tiraspol, de exemplu, au apărut câteva companii de la Chişinău. Şi mai multe mărfuri produse pe malul drept am văzut pe rafturile magazinelor de la Tiraspol. S-a avansat în problema circulaţiei feroviare, deşi mari rezultate practice nu am observat. O realizare este că s-a găsit pe ce să fie cheltuite cele 12 milioane de euro oferite de UE pentru măsurile de sporire a încrederii. Din aceste fonduri, deja se organizează vizite de documentare comune, cu oficiali transnistreni şi moldoveni, în Occident. Suma aceasta nu este prea mare ca să poată fi utilă la dezvoltarea unor proiecte sociale de anvergură, dar pentru tururi din astea diplomatice de familiarizare este tocmai suficientă.”

Iată însă ce crede jurnalistul transnistrean despre lipsa de evoluţii în negocierea unor subiectele politice, cum ar fi cel despre statutului regiunii transnistrene:

„Transnistria este o regiune foarte dependentă, cu un statut foarte şubred. De aceea, administraţia transnistreană este nevoită să oscileze şi să spună în Occident una, în Risia - alta, dar să facă cu totul altceva. Transnistrenii nu vor reuşi încă multă vreme să adopte o poziţie clară. Partea moldovenească are agenda sa - să obţină reintegrarea ţării. Partea transnistreană spune că vrea recunoaşterea independenţei. Şi atâta timp cât situaţia economică şi de o parte şi de alta nu e chiar bună, eşti nevoit în faţa creditorilor să creezi impresia că parcă ai căuta căi de apropiere.”

Un punct de vedere împărtăşit şi de un alt politolog de la Tiraspol, Grigore Volovoi, care a fost citat recent de presă cu declaraţia că negocierile sunt imitate şi de o parte, şi de alta. „Noi vorbim despre un acoperiş pentru o casă comună pe când nu avem montat nici fundamentul măcar”, a declarat Volovoi în presa de la Chişinău.
XS
SM
MD
LG