Europa Liberă: Moldova a avansat la a doua fază a dialogului privind liberalizarea vizelor. Pe când se va putea călători fără vize în spaţiul Uniunii Europene?
Mihai Ghimpu: „Totul depinde de noi. La prima etapă noi am îndeplinit cerinţele ca să mergem în a doua fază. E greu de spus. Dă Doamne să fie cât mai repede. Noi facem totul ca aceasta să se producă.”
Europa Liberă: Domnul preşedinte Timofti spunea că ar putea să fie sfârşitul anului 2014.
Mihai Ghimpu: „Eu pot să vă spun începutul anului 2014, dar ce schimbă asta? De noi depinde reformele pe care le facem, ajustarea la standarde. De familia europeană depinde mai mult, fiindcă ei iau decizia.”
Europa Liberă: Se zice că prioritatea pentru a doua fază a dialogului privind liberalizarea regimului de vize trebuie să fie depolitizarea instituţiilor publice.
Mihai Ghimpu: „Depolitizarea instituţiilor publice trebuie să se producă atunci în primul rând când ai o lege. Iată, luăm de exemplu Procuratura Generală. Ca să depolitizăm această instituţie noi trebuie în primul rând să modificăm Constituţia, articolul care prevede că procurorul general e propus de preşedintele Parlamentului. Pe de altă parte avem deja legea care procurorul general e ales pe patru ani de zile şi e clar în ce situaţii poate fi concediat. Trei: oricum votează deputaţii, deputaţii sunt veniţi pe listele partidelor politice. Mie îmi pare că mai mult speculează. Nu aceasta este important. Important e ca partidul care înaintează candidatura să nu-o promoveze pentru a-şi apăra interesele sale, ci pentru a apăra legea. Poţi să fii şi ne-membru de partid şi depolitizarea, să fie un concurs, să înaintezi pe cineva şi pe urmă el poate foarte uşor să se dea cu unul care deţine funcţie în stat – fie primul ministru, fie preşedinte, preşedinte de Parlament. Cred că mai trebuie să mai treacă un timp ca să conştientizăm aceasta.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, şi atunci reformulez întrebarea: cât timp trebuie ca reformarea procuraturii, justiţiei, organelor de drept să demareze şi să fie implementate?
Mihai Ghimpu: „Ar fi decurs mai repede dacă noi am fi adoptat noua constituţie. Cât noi am întârziat cu această problemă, sau n-au dorit unii colegi de Alianţă, acum o să mergem cu reforme reieşind din dacă ne permite Constituţia. Ministerul de Interne putem să-l reformăm şi mâine, şi SIS-il, şi Centrul anticorupţie, dar aici iarăşi este nevoie de voinţă politică.”
Europa Liberă: Acum în cadrul AIE există această voinţă politică?
Mihai Ghimpu: „Noi am discutat în cadrul consiliului Alianţei şi am ajuns la înţelegerea că trebuie să reformăm aceste instituţii. Altfel prin ce ne deosebim noi? Care e diferenţa? Unde este schimbarea? Noi, liberalii, solicităm şi cerem tot timpul să grăbim lucrurile acestea. Eu sper că până la sfârşitul anului noi vom realiza acest obiectiv. Am discutat în cadrul consiliului Alianţei şi există voinţă. Alta e că această voinţă să nu fie înşirată ca nişte mărgele pe luni de zile, sau ani. Pe de altă parte avem şi angajamentele şi aici, slava Domnului, că ne mai împing aşa, uşurel, fiindcă fără reforme nu poţi să ai schimbări.”
Europa Liberă: Uneori se creează impresia că cei de la Bruxelles ar dori mai mult reforme şi impactul acestor reforme să fie vizibil, decât clasa politică de la Chişinău.
Mihai Ghimpu: „Uneori da, dar toate reformele ţin de oameni, deputaţi, miniştri, primul ministru, preşedinte. Şi aici e problema. Sau iată, luăm altă reformă – descentralizarea puterii. Vorbim şi vorbim, dar ea nu se produce. Unuia îi place când puterea e mai mult în mâna lui. Dacă ar fi descentralizare, înseamnă că nu ar fi toată poliţia sub controlul unei persoane, ministrul. Iată asta demonstrează că chiar dacă unii se numesc mai buni, mai democraţi, mai liberali, oricum dese ori interesul meschin prevalează asupra interesului naţional.”
Europa Liberă: Aţi constituit acest grup de lucru, care urmează să elaboreze proiectul legii supreme, proiectul constituţiei. Premierul Filat declara Europei Libere că legea fundamentală, pe care Alianţa de guvernare s-a angajat să o promoveze de până la încheierea mandatului trebuie să consolideze o putere executivă stabilă, în frunte cu un şef al statului ales de cetăţeni. Ce zice PL-ul?
Mihai Ghimpu: „Iată, vedeţi? Înainte de a alege preşedintele, noi, PL-ul am solicitat ca problema asta să fie rezolvată prin referendum. Oricum noi o să revenim la problema constituţiei, chiar dacă alegem preşedintele de către actualul Parlament, pentru viitoarele alegeri trebuie să modificăm articolul 78, că altfel rămâne mecanismul acelaşi. Atunci au spus că republică parlamentară, am discutat între noi. Am ales preşedintele, se schimbă punctul de vedere, cu toate că noi cunoaştem poziţia PLDM-ului, că ei au adunat semnături pentru republică cu preşedinte ales. Nici eu nu sunt împotriva preşedintelui ales.”
Europa Liberă: Ales cu votul cetăţeanului.
Mihai Ghimpu: „Sigur, depinde ce atribuţii dăm. Dacă vrem preşedinte ca în Rusia, unde este şeful executivului e una, dacă trebuie să fie ales preşedinte aşa cum a fost până acum am avut două mandate până la modificări din 2000 – preşedinte cu regim semi-prezidenţial, e cu totul alta. Aici tocmai e şi problema – în unele momente nu găsim limbă comună şi din cauza asta lucrurile merg foarte greu, fiindcă un partid vede într-un fel, altul vede în altfel. Mă tem că tocmai asta va fi piedica pe care noi nu o vom putea-o depăşi.”
Europa Liberă: PL-ul pledează pentru care formă de guvernare?
Mihai Ghimpu: „Poate fi şi parlamentară, şi semi-prezidenţială. Oricum ştiţi care e problema? E ales de Parlament, nu e ales de Parlament, e ales de cetăţeni, lumea consideră preşedintele prima persoană în stat. Şi întotdeauna cere de la preşedinte. De aceea cred că corect ar fi un regim semi-prezidenţial, adică şi poporul să nu-l lipsim de acest drept, cu atât mai mult că sondajele ne arată nouă că cetăţenii vor să fie ales preşedintele, dar asta depinde de ce atribuţii. Pe de altă parte trebuie să conştientizăm că în astfel de situaţii un preşedinte ales în conflict cu partidele parlamentare, care formează majoritatea parlamentară şi ei de fapt poartă răspunderea fiindcă formează guvernul…Nu, e greu la noi. Mai bine nu era ocupaţia în 1940 şi nu mai era nevoie acum de constituţie, de regimuri, era cu totul altă viaţă. Era pace, linişte, şi eram demult îmbrăţişaţi de aceste valori europene, la care noi tindem.”
Europa Liberă: Şi totuşi o constituţie pe când poate fi adoptată?
Mihai Ghimpu: „Ne-am înţeles că la bază luăm proiectul constituţiei elaborat de specialiştii în dreptul constituţional în baza decretului pe care l-am emis, fiind atunci preşedinte de stat, îl studiază fiecare componentă a Alianţei şi pe urmă să ne aşezăm la masă şi să vedem care şi ce propuneri are. Probleme cheie sunt două – ce ţine de regimul, fie semi-prezidenţial sau semi-parlamentar, pe care trebuie s-o depăşim şi problema cu limba oficială. Noi nu susţinem ca să rămână în continuare în constituţie limba moldovenească. Este o minciună şi ea nu are ce căuta. Constituţia este ca un document sfânt şi acolo dacă vorbim de valor, apoi acolo trebuie să fie valorile, dar nu minciuna. Şi dacă găsim limbă comună, anume celelalte articole redacţia lor cum vedem nu afectează partidele politice, care sunt la putere.”
Europa Liberă: Un termen limită puteţi să ne daţi?
Mihai Ghimpu: „Un termen limită ar trebui anul acesta să ne lămurim cel târziu şi la anul să avem un referendum. Trebuie să ne grăbim.”
