În „Jurnal de Chişinău” Nicolae Negru opinează că ar exista pericolul ca rescrierea Constituţiei, intenţie care a reapărut pe agenda partidelor de la guvernare, să se facă prin înţelegeri personale dintre liderii AIE „după principiul eu accept articolul respectiv în redacţia ta, dacă tu o accepţi pe a mea în cazul unui alt articol,” scrie Negru. „Modul de alegere a preşedintelui Republicii Moldova sau articolul 13 despre limba de stat ar putea deveni obiect de „negoţ.” Nu se ştie încă ce va cere pentru aceasta Partidul Democrat… Poate schimbarea sistemului electoral?” se întreabă publicistul.
Tot în „Jurnal de Chişinău” Petru Bogatu se referă la ştirea difuzată de agenţia din stînga Nistrului Novîi Reghion, potrivit căreia Europa s-ar solidariza cu Rusia în privinţa federalizării Republicii Moldova. Ziaristul scrie că prin această „diversiune” s-ar urmări slăbirea capacităţii de rezistenţă morală şi psihologică a societăţii moldoveneşti şi intoxicarea clasei politice de la Chişinău. Bogatu se arată sigur că federalizarea Republicii Moldova nu reprezintă poziţia concentrată a Berlinului şi a Uniunii Europene şi că aceasta „ar fi o cale sigură spre legitimarea regiunii separatiste şi recunoaşterea internaţională a enclavei ruse în stînga Nistrului.”
Ziarul „Adevărul” anunţă că de la 1 iulie actele la hotare nu vor mai fi verificate de grăniceri, ci de poliţiştii de frontieră. Spre deosebire de grăniceri, aceştia din urmă vor putea să iniţieze şi urmărirea penală dacă constată anumite infracţiuni. Angajaţii noii structuri vor fi selectaţi cei mai buni din rîndul celor care au lucrat pînă acum şi nu vor mai fi militari în termen ci angajaţi prin contract, precizează directorul general al Serviciului de Grăniceri Roman Revenco. Autorul articolului îl citează şi pe expertul Iurie Pîntea care declară că reforma este una grăbită. „Înainte de toate trebuia reformat Ministerul de Interne,” spune expertul.
„Timpul“ cere opiniile mai multor deputaţi din Parlament pe marginea legii funcţionării limbilor, care a rămas neschimbată din 1989, cînd a fost adoptată. Maria Ciobanu de la PLDM spune că în curînd Comisia pentru cultură şi educaţie din care face parte va veni în curînd cu o iniţiativă de a modifica mai multe articole din lege ca aceasta să fie adusă la zi. Deputata mai spune că sintagma „limba maternă” va fi schimbată în „limba română.” Ziarul îl citează şi pe democratul Dumitru Diacov care este de părere că „noi nu avem probleme practice cu funcţionarea limbii.” „ Noi nu putem să le îngrădim dreptul celor care deopotrivă consideră că vorbesc moldoveneşte sau româneşte”, adaugă Diacov.
„Moldavskie Vedomosti” inserează un interviu cu directorul cunoscutei fabrici Ionel Tamara Luchian, care spune că nu mai speră la o creştere a producţiei ca în ultimii ani, dar ar fi bucuroasă dacă cel puţin ar putea să menţină volumul de anul trecut, în condiţiile crizei care afectează Europa.
Tot în „Jurnal de Chişinău” Petru Bogatu se referă la ştirea difuzată de agenţia din stînga Nistrului Novîi Reghion, potrivit căreia Europa s-ar solidariza cu Rusia în privinţa federalizării Republicii Moldova. Ziaristul scrie că prin această „diversiune” s-ar urmări slăbirea capacităţii de rezistenţă morală şi psihologică a societăţii moldoveneşti şi intoxicarea clasei politice de la Chişinău. Bogatu se arată sigur că federalizarea Republicii Moldova nu reprezintă poziţia concentrată a Berlinului şi a Uniunii Europene şi că aceasta „ar fi o cale sigură spre legitimarea regiunii separatiste şi recunoaşterea internaţională a enclavei ruse în stînga Nistrului.”
Ziarul „Adevărul” anunţă că de la 1 iulie actele la hotare nu vor mai fi verificate de grăniceri, ci de poliţiştii de frontieră. Spre deosebire de grăniceri, aceştia din urmă vor putea să iniţieze şi urmărirea penală dacă constată anumite infracţiuni. Angajaţii noii structuri vor fi selectaţi cei mai buni din rîndul celor care au lucrat pînă acum şi nu vor mai fi militari în termen ci angajaţi prin contract, precizează directorul general al Serviciului de Grăniceri Roman Revenco. Autorul articolului îl citează şi pe expertul Iurie Pîntea care declară că reforma este una grăbită. „Înainte de toate trebuia reformat Ministerul de Interne,” spune expertul.
„Timpul“ cere opiniile mai multor deputaţi din Parlament pe marginea legii funcţionării limbilor, care a rămas neschimbată din 1989, cînd a fost adoptată. Maria Ciobanu de la PLDM spune că în curînd Comisia pentru cultură şi educaţie din care face parte va veni în curînd cu o iniţiativă de a modifica mai multe articole din lege ca aceasta să fie adusă la zi. Deputata mai spune că sintagma „limba maternă” va fi schimbată în „limba română.” Ziarul îl citează şi pe democratul Dumitru Diacov care este de părere că „noi nu avem probleme practice cu funcţionarea limbii.” „ Noi nu putem să le îngrădim dreptul celor care deopotrivă consideră că vorbesc moldoveneşte sau româneşte”, adaugă Diacov.
„Moldavskie Vedomosti” inserează un interviu cu directorul cunoscutei fabrici Ionel Tamara Luchian, care spune că nu mai speră la o creştere a producţiei ca în ultimii ani, dar ar fi bucuroasă dacă cel puţin ar putea să menţină volumul de anul trecut, în condiţiile crizei care afectează Europa.
