Ce se întâmplă?
Parlamentul a aprobat vineri, 13 decembrie, instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul R. Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile.
În Parlament, premierul Dorin Recean a spus că decizia este necesară pentru a proteja cetățenii, în special pe cei din stânga Nistrului, și pentru ca autoritățile să poată gestiona eficient riscurile legate de întreruperea furnizării de gaze naturale în regiunea transnistreană de către Federația Rusă.
Autoritățile de la Chișinău spun că Moscova se va face responsabilă de o eventuală criză umanitară și „colaps” economic în regiunea separatistă pe care o sprijină de mai bine de trei decenii, inclusiv livrându-i gratuit gaze.
Ce înseamnă starea de urgență?
Starea de urgență este un regim excepțional de măsuri, sau mai bine zis, de „guvernare pe scurtătură”, care se instituie de către Parlament, la cererea Guvernului sau a președintelui, în cazuri de pericol grav și iminent pentru securitatea națională și ordinea publică.
Pe durata acesteia, Parlamentul își cedează o parte din împuterniciri Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), condusă de premier și formată din membri ai cabinetului de miniștri și șefi ai instituțiilor importante din țară. Deciziile CSE sunt obligatorii și executorii pe întreg teritoriul țării, se publică pe pagina Guvernului și intră în vigoare imediat.
Regimul stării de urgență permite autorităților să adopte măsuri speciale într-un timp scurt, făcând derogări de la legislație și evitând procedurile standard, pentru a răspunde rapid la situații precum catastrofe naturale, crize economice, energetice sau alte evenimente ce amenință statul și societatea.
De ce guvernarea a recurs din nou la starea de urgență?
R. Moldova a fost în stare de urgență timp de aproape 3 ani, până la finele lui 2023, în legătură cu pandemia de Covid-19, criza energetică și războiul din Ucraina.
De această dată, autoritățile spun că starea de urgență este necesară deoarece o eventuală criză din regiunea transnistreană va afecta și malul drept al Nistrului, care cumpără electricitate ieftină de la centrala de la Cuciurgan (aflată pe malul stâng), produsă din gazul rusesc.
În plus, autoritățile estimează că o eventuală criză umanitară din regiunea transnistreană va afecta circa 300.000 de cetățeni moldoveni din zonă. În Parlament, premierul Dorin Recean a spus că ei nu pot fi tratați ca refugiați, iar pe durata stării de urgență vor fi tratați ca „persoane strămutate intern”.
Guvernul susține că, în regim normal, nu are competențe suficiente pentru a preveni sau limita efectele acestei crize și controla situația din sectorul energetic.
Ce măsuri ar putea să adopte autoritățile?
Pe durata stării de urgență, autoritățile își propun să instituie un regim special de procurare a energiei electrice, adică să încheie contracte și să le plătească rapid, pentru a asigura importurile.
CSE va da dreptul companiilor din sectorul energetic să procure, să transporte și să distribuie energia electrică și gazele naturale în întreaga țară.
În plus, ar urma să permită importuri suplimentare de resurse, precum cărbunele, care ar putea fi utilizat la producerea electricității de către centrala de la Cuciurgan, pentru ca regiunea transnistreană să aibă lumină.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?
CSE ar mai putea institui mecanisme de colectare rapidă a plăților de la consumatori pentru energia folosită și impune măsuri de raționalizare (economisire) a consumului de resurse energetice. Premierul Dorin Recean a explicat că prevederea va obliga companiile și cetățenii din stânga Nistrului să colecteze și să efectueze plăți prin sisteme oficiale, chiar dacă nu sunt înregistrați oficial la Chișinău.
Comisia va putea adopta și măsuri de detașare a angajaților din sectorul public pentru reparația și mentenanța rețelelor electrice, inclusiv din Ucraina, aflată în stare de război.
Premierul Dorin Recean a spus că, în perioada stării de urgență, autoritățile vor mai recurge și la crearea de coridoare verzi pentru ajutoare umanitare, echipamente, utilaje și vor putea asigura evacuarea cetățenilor străini în regim simplificat.
Când a mai fost R. Moldova în stare de urgență?
Pentru prima dată, R. Moldova a intrat în stare de urgență în 2020, în legătură cu pandemia de Covid-19. Măsurile dispuse atunci au vizat izolarea, carantina, închiderea unor instituții, restricționarea circulației publice.
O a doua stare de urgență a fost declarată tot din cauza situației din domeniul energetic, în ianuarie 2022, urmată de una instituită după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
În noiembrie 2022, autoritățile au aplicat pentru prima dată măsuri de economisre a energiei, după ce livrările de la Cuciurgan au încetat, iar importurile de electricitate din România, pe lângă faptul că erau scumpe, erau întrerupte în momentul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.
În capitală, măsurile au vizat reducerea duratei iluminatului stradal cu două ore.
Ultima stare de urgență instituită de autoritățile moldovene s-a încheiat la 31 decembrie 2023.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
