La Bucureşti a avut loc prima şedinţă a Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova pentru integrare europeană. Reuniunea s-a încheiat cu video conferinţa celor doi premieri Vlad Filat şi Victor Ponta. În discuţie s-au aflat şi relaţiile economice, iar Radu Benea a discutat cu economistul Iurie Gotişan despre stadiul actual al acestora şi de perspectivă.
Iurie Gotişan: Fără îndoială că pe parcursul ultimilor ani, ba chiar deceniu, relaţiile economice, mai bine zis comerciale, dintre Republica Moldova şi Romania au fost în ascensiune. Mai mult decît atît, acest lucru îl confirmă şi statistica: volumul schimburilor comerciale dintre cele doua state a crescut de cca 4 ori. Este interesant faptul că în 2008, Romania chiar a devenit cea mai importantă piaţă de desfacere pentru Moldova, devansînd Federaţia Rusă atunci. Pentru primele luni ale acestui an exporturile moldoveneşti în România constituie 16% din total, aceasta fiind devansată doar de Rusia, iar peste 10% din importurile moldoveneşti sînt realizate anume din Romania, respectiv aceasta plasîndu-se pe poziţia a 3 dupa Rusia şi Ucraina. Or după cum vedeţi, relaţiile comerciale sînt mai mult decît bune.
Europa Liberă: Această creştere s-a produs chiar în pofida tensiunilor politice dintre Chisinau şi Bucuresti care au existat pe timpul guvernării comuniste?
Iurie Gotişan: Bineînţeles. Bun, nu este exclus că relaţiile economice şi comerciale dintre cele 2 ţări ar fi fost mult mai de substanţă, daca pe durata anilor 2005-2009 nu ar fi existat acele tensiuni politice, acele dificultăţi în asigurarea unui trafic rutier, feroviar şi vamal etc., tensiuni şi dificultăţi care în cea mai mare parte au fost generate deliberat de autorităţile de la Chişinău, de guvernarea de atunci. În tot cazul, Romania ramane a fi unul din principalii parteneri comerciali ai Moldovei, care deţine o pondere de 20% din totalul comerţului extern, adică 1/5 din total, ceea ce după mine este destul de consistent dacă avem în vedere că acesta se atribuie doar unui singur stat.
Europa Liberă: La capitolul comerţ relaţiile sînt foarte bune, ce se poate spune despre investiţii?
Iurie Gotişan: Spre deosebire de relaţiile comerciale, relaţiile investitionale între cele doua state sînt ceva mai slabe. Diferenţa acestora constă în nivelul de fragmentare a investiţiilor, cred eu. Astfel, dacă la inceputul anului 2011 în Romania activau peste 3600 societăţi mixte cu capital moldovenesc, în Moldova activau în jur de 700 asemenea entităţi cu capital romanesc. Şi presupun ca este ştiut de toată lumea că cele mai atractive domenii unde au fost plasate investiţiile româneşti sînt sectorul bancar, cel al construcţiilor, industria uşoară şi ramura de comercializare a produselor petroliere. Probabil că valoarea şi masivitatea acestora ar fi fost mai mare dacă nu ar fi existat acele, eu ştiu, tertipuri şi mofturi politice ale fostei guvernări.
Europa Liberă: Ce perspective credeţi că ar avea agenda economică a relaţiilor moldo-române şi ce proiecte credeţi că şi-ar găsi realizarea într-un viitor cît mai apropiat?
Iurie Gotişan: Sînt mai multe perspective cred eu. Există un interes economic reciproc ce ţine de constituirea parcurilor industriale sau a altor infrastructuri de afaceri, mai ales în zona de frontieră. Este acel program operaţional comun Romania-Moldova-Ucraina, program care cu siguranţă că trebuie revigorat; cooperarea existenta pe filiera euroregiunilor, mai ales ca UE acorda suport financiar, în mare parte nerambursabil; de ce nu, construirea de comun a unei sau două centrale de energie electrica dintre state, mai ales ca din cite se stie azi la Bucuresti a avut loc reuniunea comisiei mixte interguvernamentale Romania-Republica Moldova la care trebuia să se discute mai multe proiecte energetice, furnizarea energiei electrice din Romania pe liniile de tensiune înaltă, inclusiv gazoductul Ungheni-Iaşi. Ar mai fi de mentionat si participarea investitorilor romani la programele de privatizare din Republica Moldova. Deci în mare parte, spaţiu de manevră există, important să fie voinţă şi dorinţă, sigur, de ambele părţi.
