Constatări alarmante cu privire la viitorul demografic al Republicii Moldova pe parcursul zilei trecute, când a fost Ziua Mondială a Populaţiei. Scăderea drastică a natalităţii, migraţia masivă, dar şi politicile statului vor avea ca efect înjumătăţirea, practic, a populaţiei Republicii Moldova în vreo două decenii, potrivit unor prognoze. Vom discuta în această dimineaţă despre cauzele, efectele şi eventual soluţiile acestei stări de lucruri cu reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie în Moldova, Boris Gâlcă.
Europa Liberă: Fără a cădea în prorociri alarmiste, dle Gâlcă, cei care citesc tendinţele demografice din statistici văd un viitor destul de trist şi îngrijorător: Republica Moldova pierde anual populaţia câtorva sate medii. Dacă tendinţele se păstrează, câţi locuitori vor mai popula Republica Moldova în prognozele unui viitor apropiat?
Boris Gâlcă: Într-adevăr, tendinţele demografice în Republica Moldova înregistrează un scenariu destul de pesimist. Conform estimărilor ONU, către 2050 Republica Moldova va pierde un milion de populaţie, ajungând de la 4 mln. câte sunt astăzi împreună cu Transnistria la 2,5 mln. locuitori. O lată prognoză pe termen lung, efectuată de Institutul de demografie din Viena utilizând indicatorii demografici care s-au perindat în Republica Moldova de la 1990 încoace demonstrează faptul că într-o perioadă de 130 de ani populaţia Republicii Moldova se va reduce drastic şi ar putea ajunge la 1 mln. şi jumătate de persoane. Vorbim despre o depopulare masivă a Republicii Moldova, în special depopularea satului, descreşterea populaţiei active şi cauze aici sunt multiple. Desigur că în primul rând acest proces este influenţat de descreşterea natalităţii. De la 1990 încoace Republica Moldova este într-o descreştere demografică cauzată anume de sporul negativ al populaţiei. Asta înseamnă că mai puţine persoane se nasc decât decedează.
Europa Liberă: Aşadar, spor negativ al populaţiei, îmbătrânirea demografică… Ce cauze vedeţi dvs. ca fiind cele mai importante pentru această depopulare lentă a ţării?
Boris Gâlcă: Depopularea este influenţată nu numai de natalitate. Într-adevăr. Depopularea este influenţată desigur şi de fenomenul migraţiei care în Republica Moldova a atins o cotă majoră. Şi dacă în continuare natalitatea este sporită în republica Moldova doar la sate şi la Chişinău cât de cât, depopularea satului cât n-ar fi de straniu rămâne o prerogativă a viitorului. Pentru că anume din sate pleacă mai multe persoane, pleacă la studii în cel mai bun caz, sau pleacă în migraţiune legală şi ilegală şi satele Moldovei îmbătrânesc.
Europa Liberă: Totuşi dacă vorbim de natalitate, există acest indicator, de 1,26 copii născuţi la o femeie fertila în Republica Moldova, în timp ce pentru înlocuirea generaţiilor e nevoie ca acest indicator sa fie de 2,1”… S-a tot vorbit de soluţii ca realizarea unor politici, şi nu doar în vorbe, de ameliorare a sănătăţii reproductive… Cum sunt concepute sau ar trebui să fie concepute de stat aceste politici ca RM să se bucure de tot mai mulţi copii?
Boris Gâlcă: Într-adevăr astăzi, vorbind în termeni matematici, natalitatea în Republica Moldova este de 1,3 copii născuţi la o femeie. Doar pentru a menţine balanţa demografică, între cei care se nasc şi decedează, este nevoie ca fiecare femeie de vârstă fertilă să dea naştere la 2,1 copii. Pentru creştere demografică, am spune că fiecare familie tânără ar trebui să dea naştere la 3 copii. Şi în cazul acesta statul ar trebui să dezvolte politici apropiate de stimulare a natalităţii şi în primul rând să găsească nişte pârghii atractive de stimulare celui de-al treilea copil în familie. Primul copil în familie se va naşte întotdeauna şi noi avem această tendinţă deja în institutul familiei din Republica Moldova când familiile tinere adoptă un comportament cu un singur copil în familie. A avea doi copii în familie, ceea ce e suficient doar pentru am menţine balanţa demografică, devine un lux. Consider că statul trebuie să găsească acele pârghii pentru stimularea celui de-al treilea copil în familie şi aici scenarii ar fi multe. De la statele UE, până la Rusia, până la exemplul altor ţări. Dar Republica Moldova are particularităţile sale şi noi nu putem adopta o politică a altui stat pentru Republica Moldova. Pentru că este o ţară cu un număr relativ mic al populaţiei, avem o îmbătrânire masivă a populaţiei şi acest lucru iarăşi generează probleme grave pentru viitorul demografic al republicii Moldova. Conform aceloraşi estimări ale ONU, către anul 2050 peste o treime din populaţie va fi mai în vârstă de 30 de ani. Acest lucru generează o presiune economică enormă asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, care va trebui să plătească pensii şi alte indemnizaţii la peste 30 de procente din populaţie care nu va mai fi activă.
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere ce descurajează cel mai mult acum familiile să aibă mai mulţi copii?
Boris Gâlcă: Desigur că în primul rând instabilitatea economică. Menţinerea nivelului scăzut de viaţă care persistă în Republica Moldova şi nu trebuie să ne temem să spunem despre fenomenul sărăciei care mai persistă în Republica Moldova, în special la sate. Pe de altă parte familiile tinere abordează un comportament egoist, când pe prim plan intră valorile materiale faţă de cele spirituale. Mă refer aici la faptul că astăzi tinerii sunt orientaţi către studii de calitate, ceea ce este foarte bine, probabil sunt mai responsabili în crearea unei familii astfel întârzie vârsta de intrare în căsătorie şi întârzie naşterea primului copil în familie, tot amânându-l pentru mai târziu şi de multe ori aceste rămâne singurul. Pe de altă parte există fenomenul convieţuirii în concubinaj, ceea ce nu oferă curaj tuturor să dea naştere copiilor. Şi valorile materiale cum ar fi casă, apartament, maşini de lux şi altele prevalează acelor necesităţi de redresare demografică în Republica Moldova. Eu întotdeauna am zis că cu mare regret familiile tinere din Republica Moldova sunt mai egoiste cumva decât a fost generaţia precedentă, părinţii, bunicii noştri, care au crescut familii numeroase. Mulţi ar putea zice că tinerii sunt astfel mai responsabili şi îşi doresc ca acel unic copil în familie să fie supra asigurat şi supradotat cu toate, cele mai bune studii, lucruri…Este de fapt o defavoare, pentru că dorindu-le binele, de fapt le oferim o defavoare. Când copii noştri vor ajunge la vârsta activă de muncă, impozitul social va creşte pentru a putea acoperi acele contribuţii la sistemul de pensii.
Europa Liberă: Cineva spunea că, în condiţiile demografice de astăzi, în curând în Republica Moldova nu vor mai avea rost recensământurile, ci s-ar putea recurge la apel, ca într-o clasă de şcoală… Mai ales din cauza migraţiei. În acest sens vedeţi vreo luminiţa la capătul tunelului? Poate vedeţi vreo politică din partea statului menită să descurajeze această migraţiune?
Boris Gâlcă: Luminiţa totdeauna va exista şi speranţa va muri totdeauna ultima. Şi acesta este un lucru bun. De fapt fenomenul migraţiei a atins proporţii alarmante şi statul încearcă să dirijeze acest fenomen prin diferite strategii şi politici. Aceste lucruri sunt observate în ultimul timp, când trebuie să recunoaştem statul depune eforturi considerabile pentru a reglementa fenomenul. Totuşi în continuare Republica Moldova nu are o instituţie definitivată pentru a gestiona fenomenul de migraţie. Noi regretăm faptul că în 2007 a fost reorganizat Departamentul de migraţiune care îşi făcea treaba foarte bine. Astăzi acest fenomen este gestionat de mai multe instituţii, dar dv. cunoaşteţi că atunci când mai multe instituţii sunt responsabile, practic lucrurile nu iau o latură bună. Statul încearcă să dezvolte anumite politici în domeniu, cum ar fi Programul naţional strategic de securitate demografică până în anul 2025. Foarte mult aş vrea să cred că va fi un document strategic a statului şi nu doar unul declarativ care se va prăfui pe rafturi. Avem strategia naţională de dezvoltare „Moldova 20/20” care a fost chiar zilele acestea votată în Parlament. Cu regret acolo s-a regăsit doar reformarea sistemului de pensii şi nimic altceva despre gestionarea fenomenului demografic în Republica Moldova. Desigur reformarea sistemului de pensii este o prerogativă a timpului. Noi nu putem să ne ascundem ca struţul în nisip, toate ţările din jur, vecinii noştri din Ucraina şi-au reformat acest sistem. Este o problemă dureroasă şi nepopulară într-o ţară aflată permanent în alegeri. Dar este nevoie de voinţă şi curaj politic pentru a face acest lucru. O soluţie mai nedureroasă ar pentru moment egalarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi.
Europa Liberă: Fără a cădea în prorociri alarmiste, dle Gâlcă, cei care citesc tendinţele demografice din statistici văd un viitor destul de trist şi îngrijorător: Republica Moldova pierde anual populaţia câtorva sate medii. Dacă tendinţele se păstrează, câţi locuitori vor mai popula Republica Moldova în prognozele unui viitor apropiat?
Boris Gâlcă: Într-adevăr, tendinţele demografice în Republica Moldova înregistrează un scenariu destul de pesimist. Conform estimărilor ONU, către 2050 Republica Moldova va pierde un milion de populaţie, ajungând de la 4 mln. câte sunt astăzi împreună cu Transnistria la 2,5 mln. locuitori. O lată prognoză pe termen lung, efectuată de Institutul de demografie din Viena utilizând indicatorii demografici care s-au perindat în Republica Moldova de la 1990 încoace demonstrează faptul că într-o perioadă de 130 de ani populaţia Republicii Moldova se va reduce drastic şi ar putea ajunge la 1 mln. şi jumătate de persoane. Vorbim despre o depopulare masivă a Republicii Moldova, în special depopularea satului, descreşterea populaţiei active şi cauze aici sunt multiple. Desigur că în primul rând acest proces este influenţat de descreşterea natalităţii. De la 1990 încoace Republica Moldova este într-o descreştere demografică cauzată anume de sporul negativ al populaţiei. Asta înseamnă că mai puţine persoane se nasc decât decedează.
Europa Liberă: Aşadar, spor negativ al populaţiei, îmbătrânirea demografică… Ce cauze vedeţi dvs. ca fiind cele mai importante pentru această depopulare lentă a ţării?
Boris Gâlcă: Depopularea este influenţată nu numai de natalitate. Într-adevăr. Depopularea este influenţată desigur şi de fenomenul migraţiei care în Republica Moldova a atins o cotă majoră. Şi dacă în continuare natalitatea este sporită în republica Moldova doar la sate şi la Chişinău cât de cât, depopularea satului cât n-ar fi de straniu rămâne o prerogativă a viitorului. Pentru că anume din sate pleacă mai multe persoane, pleacă la studii în cel mai bun caz, sau pleacă în migraţiune legală şi ilegală şi satele Moldovei îmbătrânesc.
Europa Liberă: Totuşi dacă vorbim de natalitate, există acest indicator, de 1,26 copii născuţi la o femeie fertila în Republica Moldova, în timp ce pentru înlocuirea generaţiilor e nevoie ca acest indicator sa fie de 2,1”… S-a tot vorbit de soluţii ca realizarea unor politici, şi nu doar în vorbe, de ameliorare a sănătăţii reproductive… Cum sunt concepute sau ar trebui să fie concepute de stat aceste politici ca RM să se bucure de tot mai mulţi copii?
Boris Gâlcă: Într-adevăr astăzi, vorbind în termeni matematici, natalitatea în Republica Moldova este de 1,3 copii născuţi la o femeie. Doar pentru a menţine balanţa demografică, între cei care se nasc şi decedează, este nevoie ca fiecare femeie de vârstă fertilă să dea naştere la 2,1 copii. Pentru creştere demografică, am spune că fiecare familie tânără ar trebui să dea naştere la 3 copii. Şi în cazul acesta statul ar trebui să dezvolte politici apropiate de stimulare a natalităţii şi în primul rând să găsească nişte pârghii atractive de stimulare celui de-al treilea copil în familie. Primul copil în familie se va naşte întotdeauna şi noi avem această tendinţă deja în institutul familiei din Republica Moldova când familiile tinere adoptă un comportament cu un singur copil în familie. A avea doi copii în familie, ceea ce e suficient doar pentru am menţine balanţa demografică, devine un lux. Consider că statul trebuie să găsească acele pârghii pentru stimularea celui de-al treilea copil în familie şi aici scenarii ar fi multe. De la statele UE, până la Rusia, până la exemplul altor ţări. Dar Republica Moldova are particularităţile sale şi noi nu putem adopta o politică a altui stat pentru Republica Moldova. Pentru că este o ţară cu un număr relativ mic al populaţiei, avem o îmbătrânire masivă a populaţiei şi acest lucru iarăşi generează probleme grave pentru viitorul demografic al republicii Moldova. Conform aceloraşi estimări ale ONU, către anul 2050 peste o treime din populaţie va fi mai în vârstă de 30 de ani. Acest lucru generează o presiune economică enormă asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, care va trebui să plătească pensii şi alte indemnizaţii la peste 30 de procente din populaţie care nu va mai fi activă.
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere ce descurajează cel mai mult acum familiile să aibă mai mulţi copii?
Boris Gâlcă: Desigur că în primul rând instabilitatea economică. Menţinerea nivelului scăzut de viaţă care persistă în Republica Moldova şi nu trebuie să ne temem să spunem despre fenomenul sărăciei care mai persistă în Republica Moldova, în special la sate. Pe de altă parte familiile tinere abordează un comportament egoist, când pe prim plan intră valorile materiale faţă de cele spirituale. Mă refer aici la faptul că astăzi tinerii sunt orientaţi către studii de calitate, ceea ce este foarte bine, probabil sunt mai responsabili în crearea unei familii astfel întârzie vârsta de intrare în căsătorie şi întârzie naşterea primului copil în familie, tot amânându-l pentru mai târziu şi de multe ori aceste rămâne singurul. Pe de altă parte există fenomenul convieţuirii în concubinaj, ceea ce nu oferă curaj tuturor să dea naştere copiilor. Şi valorile materiale cum ar fi casă, apartament, maşini de lux şi altele prevalează acelor necesităţi de redresare demografică în Republica Moldova. Eu întotdeauna am zis că cu mare regret familiile tinere din Republica Moldova sunt mai egoiste cumva decât a fost generaţia precedentă, părinţii, bunicii noştri, care au crescut familii numeroase. Mulţi ar putea zice că tinerii sunt astfel mai responsabili şi îşi doresc ca acel unic copil în familie să fie supra asigurat şi supradotat cu toate, cele mai bune studii, lucruri…Este de fapt o defavoare, pentru că dorindu-le binele, de fapt le oferim o defavoare. Când copii noştri vor ajunge la vârsta activă de muncă, impozitul social va creşte pentru a putea acoperi acele contribuţii la sistemul de pensii.
Europa Liberă: Cineva spunea că, în condiţiile demografice de astăzi, în curând în Republica Moldova nu vor mai avea rost recensământurile, ci s-ar putea recurge la apel, ca într-o clasă de şcoală… Mai ales din cauza migraţiei. În acest sens vedeţi vreo luminiţa la capătul tunelului? Poate vedeţi vreo politică din partea statului menită să descurajeze această migraţiune?
Boris Gâlcă: Luminiţa totdeauna va exista şi speranţa va muri totdeauna ultima. Şi acesta este un lucru bun. De fapt fenomenul migraţiei a atins proporţii alarmante şi statul încearcă să dirijeze acest fenomen prin diferite strategii şi politici. Aceste lucruri sunt observate în ultimul timp, când trebuie să recunoaştem statul depune eforturi considerabile pentru a reglementa fenomenul. Totuşi în continuare Republica Moldova nu are o instituţie definitivată pentru a gestiona fenomenul de migraţie. Noi regretăm faptul că în 2007 a fost reorganizat Departamentul de migraţiune care îşi făcea treaba foarte bine. Astăzi acest fenomen este gestionat de mai multe instituţii, dar dv. cunoaşteţi că atunci când mai multe instituţii sunt responsabile, practic lucrurile nu iau o latură bună. Statul încearcă să dezvolte anumite politici în domeniu, cum ar fi Programul naţional strategic de securitate demografică până în anul 2025. Foarte mult aş vrea să cred că va fi un document strategic a statului şi nu doar unul declarativ care se va prăfui pe rafturi. Avem strategia naţională de dezvoltare „Moldova 20/20” care a fost chiar zilele acestea votată în Parlament. Cu regret acolo s-a regăsit doar reformarea sistemului de pensii şi nimic altceva despre gestionarea fenomenului demografic în Republica Moldova. Desigur reformarea sistemului de pensii este o prerogativă a timpului. Noi nu putem să ne ascundem ca struţul în nisip, toate ţările din jur, vecinii noştri din Ucraina şi-au reformat acest sistem. Este o problemă dureroasă şi nepopulară într-o ţară aflată permanent în alegeri. Dar este nevoie de voinţă şi curaj politic pentru a face acest lucru. O soluţie mai nedureroasă ar pentru moment egalarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi.