„Sîntem moldoveni şi trebuie să fim uniţi.”

În ultima vreme, se discută tot mai mult despre o posibilă federalizare a Republicii Moldova, acreditîndu-se ideea că astfel ar urma să fie rezolvată criza transnistreană. Unele voci încearcă să promoveze federalizarea ca soluţie optimă şi unică acceptabilă pentru reglementarea problemei transnistrene, alte voci, din contra, lansează acuzaţii dure în adresa guvernanţilor, insistînd pe ideea că federalizarea ar contraveni intereselor naţionale. Si toate aceste polemici au loc în ajunul vizitei la Chișinău a Angelei Merkel, cancelar al Germaniei.

Circulaţia trenurilor de pasageri prin regiunea de est a Moldovei va fi reluată în cel mai scurt timp. La o înţelegere în acest sens s-a ajuns în cadrul unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 care a avut loc în această săptămînă la Viena. Deocamdată în cadrul negocierilor nu se pune în discuţie statutul Transnistriei, dar Europa Liberă a căutat să afle ce cred oamenii întîlniţi ocazional în stradă despre o eventuală reunificare a ţării.

- „Sperăm că va fi rezolvată, dar cum….”

- „Ar fi bine să fie integritate teritorială cum era cîndva.”

- „Desigur că aş vrea să fie împreună cu R. Moldova, pentru că totuşi e parte din ţara noastră.”

- „Eu cred că ar fi mai bine să facem o reîntregire teritorială şi naţională, să o aducem acasă.”

- „Ar fi mai bine să fim împreună, dar cu conflictul pe care îl au politicienii între ei cred că n-o să se rezolve niciodată.”

- „Din cauză că nu doresc cei de la guvernare cred că degrabă n-o să se rezolve, că-s mari interesele, şi dintr-o parte şi din alta.”

- „De unit aşa cum eram uniţi şi să fie zaconul şi pentru Transnistria, şi pentru noi totuna.”

- „Să fim împreună cu Transnistria. Trebuie să fim uniţi, nu să ne uităm uite ăsta-i din Transnistria, da ăsta-i din Moldova. Sîntem moldoveni şi trebuie să fim uniţi.”

- „El demult nu se rezolvă şi nici n-o să se rezolve niciodată.”

- „E un conflict fără sens, trebuie soluţionat pe cale paşnică: să ne reunim şi să trăim în pace ca mai înainte.”

- „Trebuie să se discute la un nivel mult mai înalt şi anume cei care au creat această problemă - Rusia.”

Şi experţii susţin că Transnistria este o entitate susţinută masiv de Rusia şi că rolul Moscovei ar fi unul decisiv în soluţionarea diferendului transnistrean.

Cercetătoarea de la Berlin Anneli Ute Gabanyi sugerează că şi interesul Germaniei faţă de Moldova rămîne viu, chiar dacă proiectul Meseberg a intrat într-un con de umbră.

Anneli Ute Gabanyi: „Susţinerea pentru memorandumul Meseberg, adică acea înţelegere între domnul Medvedev, preşedintele de atunci al Rusiei, şi doamna Merkel de a susţine o soluţie a problemei Transnistriei, dar în nişte condiţii foarte puţin specificate în mod public, nu au găsit sprijinul Uniunii Europene pînă acum. Iar Rusia, care ar fi dorit o astfel de soluţie, dar la condiţiile ei, pînă acum nu a făcut niciun pas înainte.

Aici cred că am ajunge la a doua problemă: Germania ar dori să vadă şi cum ar reacţiona Rusia la o repunere a acestei probleme. Cred că nimeni nu are speranţe că domnul preşedinte Putin va fi mai deschis în ceea ce priveşte soluţionarea problemei Transnistriei, aşa cum speră să se realizeze de către Germania şi de către Uniunea Europeană. Adică soluţionarea acestei probleme, dar în acelaşi timp în condiţiile în care Republica Moldova ar rămîne un stat viabil, ar rămîne şi ar deveni şi mai pronunţat un stat democratic şi în condiţiile demilitarizării, adică a retragerii trupelor ruseşti. Acest proiect pînă acum nu a avut prea mare susţinere din partea Rusiei.”

Europa Liberă: Credeţi că ar exista o înţelegere tacită între Germania şi Rusia referitor la federalizarea Republicii Moldova? Pentru că au fost lansate aceste zvonuri, unii cred acestor speculaţii, alţii nu cred. Chiar şeful diplomaţiei moldave, Iurie Leancă, spunea că sunt doar nişte speculaţii despre federalizare, că nu au nimic cu realitatea. Cum să înţelegem?

Anneli Ute Gabanyi: „Anumite semnale răzleţe, care numai dacă sunt puse cap la cap dau un semn mai clar, anumite semnale, cum spuneam, arătau în direcţia că ideile Rusiei de soluţionare a problemei printr-o federalizare nespecificată ar putea să fi găsit sprijin şi în Germania. De ce?

În Germania ideea federalizării şi federaţia în sine este un fel de vacă sacră, pentru că şi în Germania sistemul federalist se presupune că ar fi cel mai adecvat.

Unii se îndoiesc, ca şi mine, pentru soluţionarea tuturor problemelor unui stat. Dar presiuni în sensul cuvântului nu cred că s-au făcut. Cert este că acea vizită a unor demnitari din Republica Moldova pentru a studia problema federalizării, aşa cum funcţionează în Germania, a avut loc.”

Europa Liberă: În cercurile Dumneavoastră de cunoştinţe de acolo, din Germania, e pe ordinea zilei acest subiect – federalizarea Moldovei?

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă mă întrebaţi pe anumite cercuri, recunosc că sunt persoane care ar crede că Republica Moldova, acest lucru s-a şi discutat, ar trebui să facă anumite concesii, dacă ar dori să realizeze această înţelegere-memorandum Meseberg. Şi s-a vorbit la un moment dat că atît Moldova ar trebui să renunţe la acea lege din 2005, sau cel
puţin s-o atenueze, iar atunci probabil că şi Rusia ar face presiuni asupra Transnistriei ca şi ea să renunţe la rezultatul ultimului sondaj în ceea ce priveşte independenţa.

Deci, anumite idei există, însă nu cred că cineva din Germania ar dori să facă realmente presiuni asupra Republicii Moldova, mai ales că totuşi Germania este un stat democratic, Germania este totuşi foarte interesată de existenţa unui stat moldovenesc funcţional, a unui stat unitar. Şi federalizarea este contrariul unui stat unitar funcţional, care îşi păstrează prerogativele cele mai importante pe întregul teritoriu, nu există.”

Europa Liberă: Am auzit unii analişti spunînd că Transnistria pentru Chişinău devine o coadă de şopîrlă, de care se poate debarasa repede.

Anneli Ute Gabanyi: „Este o altă problemă. Recunosc că şi eu personal am pus această problemă cu semnul întrebării deja din 2004 şi nu am renunţat complet la această idee.”

Europa Liberă: Şi care vă sunt argumentele?

Anneli Ute Gabanyi: „N-ar fi că Transnistria trebuie abandonată total, aceasta ar fi ideea principală, ci numai să se spună celor guvernanţi din Transnistria: dacă voi insistaţi asupra ideilor voastre de a realiza reunificarea, adică cu un drept de veto mai ales asupra politicii externe, atunci hai să închidem graniţa administrativă pe Nistru, deocamdată, pînă ce voi aţi ajuns la concluzia că atitudinea voastră este nocivă asupra politicii Republicii Moldova în întregul ei.

În al doilea rînd, Transnistria este o condiţie care îngreunează drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană şi în ciuda progreselor care s-au făcut în ceea ce priveşte măsurile de încredere pe Nistru şi care sunt importante, însă care totuşi nu mi se pare a fi atins problemele principale, cred că Republica Moldova ar avea foarte multe avantaje.

În al treilea rînd reunificarea ar fi extrem de costisitoare - vedem noi care este situaţia în Germania reunificată, şi problemele interne -, problemele unităţii interne etnice, politice, ale mentalităţilor, care deja de pe acum nu sunt cele mai uşoare, în Republica Moldova, ar deveni infinit mai mari. Deci, ideea mea de a pune, ca să spun aşa, un punct nefinal, un punct de atenţie în această problemă n-ar trebui subestimat.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, deci Dumneavoastră lăsaţi să se înţeleagă că totuşi eventuala vizită a doamnei Angela Merkel, cancelara Germaniei, la Chişinău, ar însemna mai mult discuţii pe marginea euro-integrării, decît a federalizării?

Anneli Ute Gabanyi: „Da. Mai trebuie să ne gândim la un alt lucru: problema politicii de Est a Germaniei, problema vizavi de statele mai ales Moldova şi hai să spunem Ucraina, a mai suferit o schimbare în ultima vreme, pe care să nu o uităm – în ceea ce priveşte Ucraina, care era foarte aproape de încheierea unei înţelegeri de asociere cu Uniunea Europeană şi care a fost stopată din cauza evenimentelor în legătură cu doamna Timoşenko. În această dispută Germania a avut un rol central şi un rol destul de proeminent.

Transmiţînd semnale către Moldova că Germania nu a abandonat proiectul de a aduce aceste ţări mai aproape de Uniunea Europeană, cred că este un semnal general în ceea ce priveşte această politică de Est, dar în al doilea rînd Germania ar putea şi aş găsi un lucru foarte benefic, ar putea să-şi concentreze atenţia mai mult asupra Moldovei, pentru că într-adevăr cu Ucraina relaţiile s-au înrăutăţit eventual puţin din cauza acestei atitudini vizavi de Ucraina.

Şi mai este un semnal, care pe mine personal mă bucură foarte mult. S-a crezut, s-a speculat şi au fost şi temeri rostite în presa moldovenească, cum că odată viitorul proiectului Meseberg, intrat într-un con de umbră, ceea ce este cazul în momentul de faţă, şi mai ales după schimbarea preşedinţiei în Rusia, acest proiect ar putea să atingă şi interesul Germaniei pentru Republica Moldova.

Să spunem mai concret, dacă Germania, şi împreună cu ea Uniunea Europeană, nu poate puncta în această înţelegere Meseberg, adică prin soluţionarea dorită a problemei transnistrene, să se ajungă la o înţelegere în ceea ce priveşte politica de securitate în Europa, atunci temerea a fost interesul pentru Republica Moldova ar putea să devină mult mai mic. Ei, aici toţi s-au înşelat care au crezut acest lucru. Nu, interesul pentru Moldova este viu în Germania şi cred că la acest lucru contribuie şi relaţia foarte bună, personală între doamna Merkel şi domnul Filat, şi domnul Leancă.”

Europa Liberă: Ce le-aţi spune unor comentatori, care acreditează ideea că doamna Merkel ar veni la Chişinău mai mult pentru Federaţia Rusă, decît pentru Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru nu mi se pare prea logic, pentru că dacă Germania vrea să discute cu Rusia, nu are nevoie de Republica Moldova. Dimpotrivă, şi în Germania politicienii de la vârf şi-au dat seama că relaţiile cu Rusia nu sunt pe cale de a deveni mai uşoare. Dar pe de altă parte Germania nu ar trebui să demobilizeze în sensul ca să lase baltă şi proiectul Moldovei.

Dimpotrivă, mi se pare a fi un semnal foarte pozitiv pentru Republica Moldova, mi se pare a fi un semnal că în ciuda acestor eventuale probleme mai mari în ceea ce priveşte noul regim de la Moscova, Germania are de gând să-şi realizeze anumite proiecte care i-au devenit dragi, au devenit importante pentru ea şi subliniez – interesul pentru Republica Moldova nu a scăzut, după ce proiectul Meseberg a intrat într-un oarecare con de umbră.”

Presedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă, Igor Corman, fost ambasador al Moldovei în Germania, spune că Republica Moldova este privilegiată că se bucură de un interes tot mai mare din partea Berlinului.

Igor Corman: „Cred că ar fi de prisos să insistăm asupra importanţei relaţiilor cu Germania, Germania fiind să spunem aşa o primă vioară în cadrul Uniunii Europene.

Sigur că sub toate aspectele este importantă această relaţie. În comparaţie cu anii ʼ90, de exemplu, cînd Moldova era o necunoscută în Germania, sau cu o nouă fază care a început în 2004, după extinderea Uniiunii Europene, cînd s-a intensificat atenţia din partea Germaniei în direcţia Republicii Moldova şi după 2009, o altă fază, deci după schimbările care au avut loc în R. Moldova avem pe alocuri exportul intens, o atenţie mult mai mare din partea acestei ţări, un lucru foarte benefic, dar sigur că trebuie să mai învăţăm încă cum să utilizăm acest potenţial.”

Europa Liberă: Pentru că s-a anunţat această vizită a doamnei Merkel la Chişinău, ce scop urmăreşte?

Igor Corman: „Această vizită va fi un semnal puternic, de sprijin. Fiindcă noi, în ultimii ani, am urmărit o atenţie sporită din partea Germaniei inclusiv şi pe dimensiunea conflictului transnistrean. Germania, deci, şi-a luat ca o prioritate în relaţia cu Federaţia Rusă într-un context mai larg, făcînd arhitectura securităţii europene, şi această vizită cred că va fi una din cele mai importante de fapt pe care le-am avut de cînd sîntem ţară independentă şi suverană. Astfel de vizite nu au loc aşa pur şi simplu, sigur că Berlinul va arăta prin această vizită că Moldova este pe o cale corectă, prin reformele pe care ne-am angajat să le facem, prin apropierea noastră faţă de Uniunea Europeană, şi această vizită va fi un semnal puternic de sprijin.”

Europa Liberă: Pentru că se discută foarte mult, doamna Merkel vine şi pentru a discuta posibile soluţii pentru conflictul transnistrean, ce sfaturi poate oferi Germania şi cu ce variante de soluţii pentru problema transnistreană ar putea să insiste?

Igor Corman: „Nu este vorba de sfaturi, şi a propos se fac multe speculaţii aici privitor la modelele de soluţionare şi se scoate în evidenţă lucrul ăsta precum că Germania ne-ar impune un model de federalizare.
Sînt speculaţii. Germania este gata să sprijine o soluţie, una care în primul rînd trebuie să vină de la Chişinău, trebuie să fie acceptată bineînţeles şi de Tiraspol.

Sigur că trebuie să fie agreată şi de alţii care sînt implicaţi în formatul 5+2. Dar, repet, ei pot doar să sprijine, să încerce să creeze atmosfera, să utilizeze pîrghiile în relaţiile cu Federaţia Rusă, de exemplu, dar nu să ne impună un anumit model.

Trebuie noi, aici la Chişinău, să avem o percepţie foarte clară pînă unde putem să mergem cu compromisurile şi sigur că trebuie să coordonăm eforturile cu ceilalţi care sînt implicaţi, cu Moscova, în primul rind cu Tiraspolul, să-i atragem de partea noastră.”

Europa Liberă: Domnule Corman, atunci, în anul 2010, s-a adus pe scena europeană acea înţelegere de la Meseberg. Uniunea Europeană şi Rusia s-au înţeles să colaboreze în special pentru rezolvarea conflictului din Transnistria avînd în vedere să obţină un progres tangibil în cadrul formatului stabilit 5+2. Aceşti doi actori prin această colaborare ar putea găsi o soluţie pentru criza transnistreană?

Igor Corman: „Ce a însemnat declaraţia de la Meseberg? Această declaraţie a fost o încercare ca să se ajungă la o înţelegere între Berlin şi Moscova, că Germania ar ajuta Federaţia Rusă ca să obţină un scop pe care îl are, ca să aibă o voce în cadrul discuţiilor privind securitatea europeană, ca să fie creat un consiliu al securităţii europene în care să intre şi Federaţia Rusă. Iar pentru aceasta Rusia trebuia să demonstreze disponibilitatea, bunăvoinţa în identificarea unei soluţii în conflictul transnistrean. Fiindcă acest conflict îi interesează în primul rînd pe europeni, fiind cel mai apropiat de graniţa Uniunii Europene.”

Europa Liberă: A fost un angajament comun, germano-rus, care să garanteze o tranziţie lină a situaţiei actuale către o soluţie finală, definitivă?

Igor Corman: „Germania propunea Rusiei că Federaţia Rusă va fi la masa unde se discută importante subiecte pentru securitatea europeană, iar pentru aceasta Rusia trebuie să arate constructivism în soluţionarea conflictului transnistrean. Asta de fapt a fost esenţa discuţiilor purtate acolo.

Germania nu este direct implicată în procesul de negocieri 5+2. Aici este Uniunea Europeană la masa de negocieri. Dar Germania prin aceste pîrghii pe care le are, sigur că relaţiile economice în primul rînd sînt foarte importante între aceste două ţări, subiectul gazului natural prin conducta care ajunge în Germania şi multe alte interese economice fac ca Moscova să aplece urechea mai mult la ceea ce se sugerează la Berlin. Cred că pe asta s-a contat, dar în rest toate evoluţiile propriu-zise le vedem în reluarea acestor negocieri în formatul 5+2.

Întrebarea este cînd se va ajunge ca în acest format să se discute direct despre un statut al regiunii transnistrene. Fiindcă ceea ce vedem noi acum, ceea ce se reuşeşte pas cu pas este vorba despre normalizarea relaţiilor între partea stîngă şi partea dreaptă a Nistrului, despre soluţionarea problemelor şi este un lucru benefic pentru cetăţenii de pe ambele maluri, dar deocamdată nu se vede perspectiva soluţionării acestui conflict.”

Europa Liberă: Pe dimensiune parlamentară, anumiţi deputaţi din Bundestagul Germaniei au sugerat că federalizarea ar putea fi o soluţie pentru criza transnistreană?

Igor Corman: „Eu nu pot să scot în evidenţă acuma toate declaraţiile pe care le-au făcut deputaţii din Bundestag. De fapt mai des pe la Chişinău, după cum este şi firesc, a fost Martin Grunt care este responsabil în Bundestag pentru relaţiile cu R. Moldova. Am avut o rundă neformală de discuţii, schimburi de păreri cu reprezentanţii ong-urilor, analişti politici, observatori.”

Europa Liberă: Tot el spunea, ca să-l cităm, că problemele reglementării transnistrene sînt mult mai mari decît par, deoarece ambele părţi s-au dezvoltat separat, malul stîng şi malul drept.

Igor Corman: „Aşa este, într-adevăr. Acolo lucrurile au mers într-o direcţie 20 de ani, aici merg lucrurile în altă direcţie. Şi cu cît mai mult timp trece apare o generaţie nouă şi cu atît mai complicată devine problema, pentru că ne obişnuim să trăim aproape că în ţări diferite. Dar ceea ce întrebaţi dumneavoastră, cu federalizarea, nefederalizarea – putem să avem discuţii teoretice dar, pînă la urmă, nimeni nu o impune nimănui.”

Europa Liberă: Nu se fac presiuni asupra Chişinăului ca să accepte varianta federalizării?

Igor Corman: „Categoric nu, doar se poartă discuţii teoretice, se face referinţă la alte exemple care există în alte părţi, cum au fost soluţionate astfel de cazuri, dar presiuni nu se fac şi nu se pot face. Nu mai sîntem în anul 1940.”

Europa Liberă: Noi vorbim despre anumite scenarii care chipurile ar veni din exterior, dar sînt politicieni din Moldova care insistă asupra acestei soluţii, federalizarea, ca fiind una singură şi mă refer la deputatul Igor Dodon, care spune că deşi Moldova conform Constituţiei este un stat unitar deja e federaţie la acest moment pentru că există Găgăuzia.

Igor Corman: „Vedeţi, iarăşi sînt nişte discuţii teoretice. Sînt unele ţări cu structură federală, uitaţi-vă Federaţia Rusă, şi e un centralism extraordinar, totul se comandă de la Moscova, pe verticală. Sînt alte exemple unde sînt state unitare, cu autonomii, dar autonomiile astea contează mai mult şi au o pondere mai mare decît statele federale în alte ţări.

Eu cred că contează mai mult conţinutul şi nu denumirea. Şi aceste discuţii sînt sterile, pentru că la masa de negocieri trebuie să se înceapă cu statutul Transnistriei, să se vadă care este conţinutul, care este umplutura acestui statut. Cum se va numi construcţia în final cred că trebuie să fie ultimul subiect discutat. Federaţie, confederaţie sau autonomie asta mai puţin contează.”

Europa Liberă: Domnule Corman, totuşi vizita doamnei Merkel la Chişinău va însemna că ea oferă mai mult sprijin Moldovei pe calea euro-integrării sau pe calea reunificării statului?

Igor Corman: „Ambele accente sînt importante. Sigur că în primul rînd, ca prioritate, aş spune că e un semnal de recunoaştere a faptului că după 2009 Alianţa pentru Integrare Europeană merge pe o cale corectă şi este privită ca un potenţial caz de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Cred că va fi un mesaj foarte bun şi pentru investitorii din Germania, noi avem deja o serie de investitori foarte buni aici în Moldova, cum ar fi Knauf, Sudzucker, Draexlmaier, Metro şi aşa mai departe. Dar ar fi un semnal de sprijin, pentru că investitorii din Germania desigur că privesc şi care este temperatura relaţiei politice. Şi cînd cancelarul federal vine în ţara respectivă şi face declaraţii de sprijin, că ţara merge pe o cale corectă atunci sigur că este o încurajare. În ce măsură va influenţa subiectul transnistrean această vizită, sigur că discuţii vor fi probabil şi aici la Chişinău, dar cred că de-acuma în al treilea rînd în această listă, aşa cum aţi formulat întrebarea.”