Europa Liberă: Doamnă Metleaeva, poetul Evgheni Evtuşenko se pare că a împlinit 80 de ani. Zic „se pare” pentru că unele site-uri scriu că el e născut în 1932, iar altele susţin că în 1933. Ce înseamnă creaţia lui pentru literatura rusă, pentru literatura din fostul spaţiu sovietic şi poate chiar pentru literatura din toată lumea?
Miroslava Metleaeva: „Eu cred că el e un nume semnificativ. Aşa gîndesc. De ce? Fiindcă el era din generaţia asta a şaizeciştilor. Vreau să spun că pentru mine, eram tînără, şcolăriţă, asta era ceva neobişnuit în perioada aceea cînd au apărut versurile lui.
Poezia lui Babii Yar a fost ca o explozie. Atunci nu prea se ridica problema antisemitismului statal. Şi el primul a descris în poezia sa Babii Yar ceea ce toţi ştiau, dar despre care tăceau. Eu ţin minte cum în Pravda, în Izvestia, au început nişte acţiuni împotriva poetului Evtuşenko şi a ridicat atunci primul glasul împotriva lui Nikita Hruşciov ”.
Europa Liberă: Putem să spunem că el nu a plătit tribut ideologiei sovietice în măsura în care au făcut-o alţii?
Nu era comunist. Asta eu pot să spun cu toată convingerea, precis pot să spun. El se deosebea cu tot modul vieţii sale. El era un om talentat şi nu se temea de putere şi s-a afirmat şi în calitate de regizor al filmelor şi ca scenarist. El făcea nişte lucruri care ieşeau din cadrul realismului socialist.”
Europa Liberă: Doamnă Metleaeva, el face parte din generaţia poeţilor ruşi, sovietici, care adunau stadioane, nu? El reuşea lucrul ăsta doar pentru faptul că poezia sa nu respecta canoanele ideologiei sovietice sau pentru că mai exista ceva în ea?
Miroslava Metleaeva: „Eu cred că în primul rînd asta era ceea ce atrăgea tineretul. Eu cred că el este mare şi ca poet, în sensul literaturii. E un mare anti-ideolog. Era interesant. Şi tot ce făcea aduna lumea pe stadioane. Şi nu numai din cauza epatării, dar şi din pricina calităţilor literare, gîndurile care erau atunci interesante pentru tot ce era progresist în acel imperiu mare.
Vreo trei ani în urmă Evtuşenko a fost şi la Bucureşti şi i-a vizitat pe doamna Loghinovski, domnul Kovaci şi pe Mircea Dinescu.*
În România el este foarte stimat şi eu nu am văzut traduceri, vă spun sincer, dar cred că sînt, dacă el vine, dacă el acolo adună o grămadă de oameni”.
*[Nota red.: Evgheni Evtușenko a vizitat Bucureștiul în 2006, cînd a fost lansat și un volum de poezii, „Mierea târzie”, în traducerea scriitorului Ștefan Dimitriu].
