Patru lideri sirieni, membri ai cercului restrâns de responsabili în probleme de securitate din jurul preşedintelui sirian Bashar al Assad, au murit ieri într-un atac terorist. Este vorba de ministrul apărării, de cumnatul preşedintelui, de şeful serviciilor de informaţii şi de ministrul de interne, decedat mai târziu, la spital. Corespondentul Europei Libere Charles Recknagel a stat de vorbă cu expertul francez în probleme siriene Fabrice Balanche, de la institutul de cercetări Gremmo. Interviul este rezumat de Ileana Giurchescu:
Ce semnificaţie are atentatul de miercuri, mai ales ce spune despre capabilităţile opoziţiei siriene? În opinia lui Fabrice Balanche, în primul rând „confirmă speculaţia că rebelii primesc sprijin din afară şi că încearcă să atace centrul puterii prezidenţiale pentru că realizează că nu pot înfrânge, cel puţin în acest moment, forţele guvernamentale. Aşa că speră să demoralizeze armata, atacând conducerea acesteia.”
Dar expertul francez crede că atentatul nu putea avea loc fără complicitatea unor membri din interiorul guvernului, care sprijină opoziţia încercând să distrugă puterea din interior. Tipul de bombă folosit in atentat indică sprijin din afară, explică Fabrice Balanche:
„Se ştie că încă din septembrie 2011, în Siria sunt activi membri ai reţelei al Qaida sau al altor organizaţii islamiste care au organizat o serie de atentate similare: aceeaşi tactică, aceleaşi bombe.”
Cât priveşte efectul asupra actualei conduceri siriene, expertul francez este mai circumspect:
„Ministrul apărării Dawoud Rajah nu era un personaj important, arată Fabrice Balanche, pentru că tradiţional, preşedintele nu cedează puterea unei alte persoane, când vine vorba de controlul asupra armatei. Mai semnificativă, prin caracterul simbolic, este uciderea lui Assef Shawkat, cumnatul preşedintelui, desigur pentru faptul că era membru al familiei al Assad.”
Recent, Crucea Roşie internaţională a calificat conflictul din Siria drept un război civil naţional. O generalizare, pe care Fabrice Balanche încearcă să o nuanţeze, fără a diminua seriozitatea conflictului:
„Siria se află într-o stare de război civil încă din septembrie 2011 când au izbucnit confruntările armate dar natura conflictului variază de la regiune la regiune. În zona Homs, - precizează expertul francez, - conflictul a luat o turnură interetnică, luptele dându-se între Sunniţi şi Alawiţi. Masacrul de la Houla se înscrie de asemenea în acest război civil cu nuanţe sectare.”
„În estul Siriei, pe de altă parte, unde populaţia este Sunnită, luptele se dau între grupări pro şi contra Assad sau între triburi. Iar în nord au apărut tensiuni, care ar putea repede degenera, între kurzi şi arabi.
Şi nici una din parţi nu face eforturi serioase pentru a pune capăt luptelor, este de părere Fabrice Balanche. Nimeni nu negociază, nimeni nu crede în planul de pace al lui Kofi Annan, singura opţiune pare să fie cea militară”, încheie expertul francez.
Ce semnificaţie are atentatul de miercuri, mai ales ce spune despre capabilităţile opoziţiei siriene? În opinia lui Fabrice Balanche, în primul rând „confirmă speculaţia că rebelii primesc sprijin din afară şi că încearcă să atace centrul puterii prezidenţiale pentru că realizează că nu pot înfrânge, cel puţin în acest moment, forţele guvernamentale. Aşa că speră să demoralizeze armata, atacând conducerea acesteia.”
Dar expertul francez crede că atentatul nu putea avea loc fără complicitatea unor membri din interiorul guvernului, care sprijină opoziţia încercând să distrugă puterea din interior. Tipul de bombă folosit in atentat indică sprijin din afară, explică Fabrice Balanche:
„Se ştie că încă din septembrie 2011, în Siria sunt activi membri ai reţelei al Qaida sau al altor organizaţii islamiste care au organizat o serie de atentate similare: aceeaşi tactică, aceleaşi bombe.”
Cât priveşte efectul asupra actualei conduceri siriene, expertul francez este mai circumspect:
„Ministrul apărării Dawoud Rajah nu era un personaj important, arată Fabrice Balanche, pentru că tradiţional, preşedintele nu cedează puterea unei alte persoane, când vine vorba de controlul asupra armatei. Mai semnificativă, prin caracterul simbolic, este uciderea lui Assef Shawkat, cumnatul preşedintelui, desigur pentru faptul că era membru al familiei al Assad.”
Recent, Crucea Roşie internaţională a calificat conflictul din Siria drept un război civil naţional. O generalizare, pe care Fabrice Balanche încearcă să o nuanţeze, fără a diminua seriozitatea conflictului:
„Siria se află într-o stare de război civil încă din septembrie 2011 când au izbucnit confruntările armate dar natura conflictului variază de la regiune la regiune. În zona Homs, - precizează expertul francez, - conflictul a luat o turnură interetnică, luptele dându-se între Sunniţi şi Alawiţi. Masacrul de la Houla se înscrie de asemenea în acest război civil cu nuanţe sectare.”
„În estul Siriei, pe de altă parte, unde populaţia este Sunnită, luptele se dau între grupări pro şi contra Assad sau între triburi. Iar în nord au apărut tensiuni, care ar putea repede degenera, între kurzi şi arabi.
Şi nici una din parţi nu face eforturi serioase pentru a pune capăt luptelor, este de părere Fabrice Balanche. Nimeni nu negociază, nimeni nu crede în planul de pace al lui Kofi Annan, singura opţiune pare să fie cea militară”, încheie expertul francez.