Gheorghe Cojocaru: „România și Republica Moldova – un parteneriat strategic special”, sub acest titlu a apărut zilele trecute în presa de la București un articol scurt, dar consistent ca mesaj, semnat de ministrul român de externe, profesorul Andrei Marga. Articolul a apărut după vizita primului ministru Victor Ponta la Chișinău, făcând, pe urme proaspete, un succint rezumat al rezultatelor acestei vizite, dar trasând, totodată, și liniile directoare ale politicii externe românești în raport cu Republica Moldova”.
Europa Liberă: Dacă ar fi să citez din articol, mi-a atras atenţia întrebarea ministrului Marga din chiar debutul articolului: oare România face suficient efort ca evoluția Republicii Moldova să fie „ireversibil o evoluție europeană”? De ce ministrul român de externe ar trebui să fie preocupat de această chestiune? Nu este, înainte de toate, datoria autorităților de la Chișinău să asigure ireversibilitatea proceselor democratice?
Gheorghe Cojocaru: „Sigur, ține de datoria autorităților de la Chișinău să asigure ireversibilitatea proceselor democratice în interiorul Republicii Moldova, dar România este un stat membru al Uniunii Europene, stat preocupat de promovarea valorilor democratice, ea reprezintă flancul sud-estic al Uniunii Europene și nu poate să nu fie interesată de ceea ce se întâmplă în proximitatea sa geografică. Mai mult decât atât, România are o responsabilitate directă de a susține și încuraja evoluțiile democratice din spațiul cu care se învecinează Uniunea Europeană. Și trebuie să subliniem aici că efortul pe care îl face statul român, instituţiile statului român în acest sens, este unul apreciabil și de anvergură”.
Europa Libră: Dincolo de faptul că sună a reproş la adresa predecesorilor, constatarea ministrului Marga vizează „parteneriatul strategic special” cu Republica Moldova. Ce optică nouă propune Bucureştiul pentru acest parteneriat?
Gheorghe Cojocaru: „Prin termenul de „parteneriatul strategic special” se afirmă prioritatea relației României cu Republica Moldova pe agenda politicii sale externe, alături de o serie de alte priorități. Concretizând specificul acestui „parteneriat”, care se dorește unul în continuare „strâns, diversificat și amplu” în toate dimensiunile sale, se are în vedere cooperarea între cele două „state vecine”, care, în opinia ministrului Andrei Marga, „au șansa de a valorifica împreună un patrimoniu istoric comun, european”. Un element distinct al acestui parteneriat, care ar urma să i se imprime de o manieră mai hotărâtă, ar fi aprofundarea dimensiunii lui economice, despre care ne vorbesc și acordurile de colaborare economică semnate recent de cei doi primi miniștri, Victor Ponta și Vlad Filat la Chișinău”.
Europa Liberă: Ministrul Marga vorbește despre două „state vecine” – România și Republica Moldova. În comentariile din presă se pretinde că astfel Bucureştiul astfel ar retrage lozinca „două state, o singură naţiune”. Putem vorbi despre o optică mai pragmatică a diplomaţiei române Avem a face cu o optică mai pragmatică a diplomației române?
Gheorghe Cojocaru: „Întradevăr aceasta este sintagma cu care se operează - două „state vecine”, avînd în vedere proximitatea geografică, dar pe care le apropie, după cum se menționează în chiar începutul articolului, „comunitatea de limbă și legăturile istorice”. Este evidentă astfel, grija de a nu face din subiectele cu caracter identitar o chestiune de polemică externă inutilă, după cum este afirmată cu aceeași tărie și preocuparea pentru faptul că limba română „nu este un subiect negociabil și conjunctural”.
