Prelungirea acordului dintre România si Fondul Monetar International (FMI) pentru inca doi ani ridica anumite semne de intrebare, in conditiile in care socialistii si liberalii aflati acum la putere au criticat cu duritate în anii anteriori relatiile cu FMI si imprumutul de aproape 20 de miliarde de euro luat in perioada 2009-2011 de la Fond.
Guvernul de centru-stinga din România si-a anuntat, totusi, intentia de a incheia un nou acord preventiv cu FMI pentru inca doi ani. Nu este un semn bun, considera unii experti din zona bancara, care pun incetinirea economiei si pierderea credibilitatii tarii fata de creditorii internationali pe seama crizei politice interne. Consolidarea economica anticipata de Fondul Monetar International si Banca Mondiala nu se confirma: cresterea Produsului Intern Brut prognozata la inceputul anului in jur de 1,5 -2 la suta este acum de doar 05,-08 la suta, in vreme ce inflatia creste odata cu devalorizarea zilnica a monedei nationale.
Un raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) care tocmai a fost dat publicitatii precizeaza ca „pina recent, economia Romaniei se afla pe cale de a inregistra o crestere robusta in 2012” si atrage atentia ca „incetinirea din zona euro” si „criza politica declansata in iulie” ar putea afecta pe mai departe cresterea economica.
Ministrul roman de Finante, Florin Georgescu nu a vrut sa vorbeasca despre suma de la FMI, de care ar avea nevoie guvernul sau, pentru a fi in siguranta, dar potrivit unor surse, ar fi in discutie circa 5 miliarde de euro. Nu demult, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, cel care si-a pus semnatura pe toate acordurile cu FMI din ultimii 22 de ani, avertiza ca prelungirea la infinit a patronajelor institutiilor financiare internationale asupra Romaniei risca sa devina un semn de slabiciune si spera ca acordul preventiv aflat in derulare sa fie ultimul. Este vorba despre o suma de 3,6 miliarde de euro, bani, pe care Bucurestiul ar fi putut sa-i acceseze, in perioada 2011-2013, de la Fond in cazul unor situatii neprevazute, cum ar fi, de pilda, caderea unei banci. De altfel Raportul BERD prevede pentru regiunea Sud-Est Europeana din care face parte si Romania „o incertitudine ridicata” din punct de vedere economic, mai ales din cauza „vulnerabilitatii sectorului financiar” care „reprezinta principalul risc” in zona din cauza sistemului bancar controlat de institutii din strainatate, dar si fiindca Romania, ca si celelalte state balcanice sint dependente de finantarea externa.
Aceasta analiza justifica incercarea guvernului de la Bucuresti de a obtine un nou acord cu FMI, desi conditiile de austeritate pe care le vor impune expertii Fondului vor intra in contradictie cu promisiunile generoase facute de socialistii si liberalii romani inaintea alegerilor generale din noiembrie. Un nou Acord cu Fondul Monetar International ii este insa absolut necesar guvernului condus de socialistul Victor Ponta, fiindca doar asa ar putea reduce neincrederea pietelor externe si suspiciunea analistilor straini dupa mai multe saptamini in care leul romanesc s-a prabusit sub efectul turbulentelor politice.
Guvernul de centru-stinga din România si-a anuntat, totusi, intentia de a incheia un nou acord preventiv cu FMI pentru inca doi ani. Nu este un semn bun, considera unii experti din zona bancara, care pun incetinirea economiei si pierderea credibilitatii tarii fata de creditorii internationali pe seama crizei politice interne. Consolidarea economica anticipata de Fondul Monetar International si Banca Mondiala nu se confirma: cresterea Produsului Intern Brut prognozata la inceputul anului in jur de 1,5 -2 la suta este acum de doar 05,-08 la suta, in vreme ce inflatia creste odata cu devalorizarea zilnica a monedei nationale.
Un raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) care tocmai a fost dat publicitatii precizeaza ca „pina recent, economia Romaniei se afla pe cale de a inregistra o crestere robusta in 2012” si atrage atentia ca „incetinirea din zona euro” si „criza politica declansata in iulie” ar putea afecta pe mai departe cresterea economica.
Ministrul roman de Finante, Florin Georgescu nu a vrut sa vorbeasca despre suma de la FMI, de care ar avea nevoie guvernul sau, pentru a fi in siguranta, dar potrivit unor surse, ar fi in discutie circa 5 miliarde de euro. Nu demult, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, cel care si-a pus semnatura pe toate acordurile cu FMI din ultimii 22 de ani, avertiza ca prelungirea la infinit a patronajelor institutiilor financiare internationale asupra Romaniei risca sa devina un semn de slabiciune si spera ca acordul preventiv aflat in derulare sa fie ultimul. Este vorba despre o suma de 3,6 miliarde de euro, bani, pe care Bucurestiul ar fi putut sa-i acceseze, in perioada 2011-2013, de la Fond in cazul unor situatii neprevazute, cum ar fi, de pilda, caderea unei banci. De altfel Raportul BERD prevede pentru regiunea Sud-Est Europeana din care face parte si Romania „o incertitudine ridicata” din punct de vedere economic, mai ales din cauza „vulnerabilitatii sectorului financiar” care „reprezinta principalul risc” in zona din cauza sistemului bancar controlat de institutii din strainatate, dar si fiindca Romania, ca si celelalte state balcanice sint dependente de finantarea externa.
Aceasta analiza justifica incercarea guvernului de la Bucuresti de a obtine un nou acord cu FMI, desi conditiile de austeritate pe care le vor impune expertii Fondului vor intra in contradictie cu promisiunile generoase facute de socialistii si liberalii romani inaintea alegerilor generale din noiembrie. Un nou Acord cu Fondul Monetar International ii este insa absolut necesar guvernului condus de socialistul Victor Ponta, fiindca doar asa ar putea reduce neincrederea pietelor externe si suspiciunea analistilor straini dupa mai multe saptamini in care leul romanesc s-a prabusit sub efectul turbulentelor politice.
