Tensiunile politice de la București sunt urmărite cu atenție de Uniunea Europeană, care a avertizat asupra pericolului ca România să dea înapoi în privința reformelor democratice. Cum este văzut în Europa deznodământul referendumului invalidat de ieri, aflaţi din relatarea corespondentului nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
Reactiile europene la aflarea rezultatului referendumului din România au fost în mod practic unanim reactii de usurare, inclusiv din partea unor aliati ai coalitiei USL aflate la putere la Bucuresti, cum e liderul socialistilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda.
Acesta, dupã ce s-a aflat în ultimele saptamani în permanentã de partea lui Victor Ponta si a guvernului lui a recunoscut astãzi cã referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu nu a fost validat din cauza lipsei de cvorum, dar a conchis cã nu exista castigatori si ca partidele politice din România trebuie acum sa colaboreze pentru a continua reformele. "Stabilizarea economiei si realizarea reformelor din justitie ar trebui sa fie in centrul atentiei, nu conflictele interne", a precizat Hannes Swoboda.
Oficialii Comisiei Europene nu au dorit încã sã facã o declaratie, intrucît pentru asta ar trebui ca la Bucuresti sa fie anuntate rezultatele definitive, însã purtãtorul de cuvînt al Comisiei Frédéric Vincent a confirmat azi cã situatia din România rãmâne una din principalele preocupãri ale UE:
„Intr-adevãr, Comisia Europeanã a urmãrit în detaliu maniera în care s-a derulat referendumul, în special în chestiunea respectãrii pragului participãririi. Comisia fusese foarte clarã în aceastã privintã si avusese loc un schimb de scrisori si de întalniri intre premierul român si presedintele Comisiei Europene. E o situatie pe care o supraveghem îndeaproape de mai multe saptamani.“
In schimb, aliatii presedintelui Bãsescu din Uniunea Europeanã, Wilfried Martens, preşedintele Partidului Popular European (PPE), şi liderul grupului popular din Parlamentul European, Joseph Daul, au declarat fãrã menajamente că au luat notă de eşecul referendumului de duminică, ei cerând Guvernului Ponta să renunţe la "agendele paralele şi oculte" şi să revină la respectarea valorilor europene.
"Acţiunile politice iresponsabile nu se regăsesc în UE şi nu sunt tolerate de instituţiile europene şi de comunitatea democraticã internaţională", afirmă cei doi lideri ai PPE.
In sfarsit, ca o reactie relativ umoristica in presa, editorialul de azi din cotidianul german Süddeutsche Zeitung propune un exerciţiu de imaginaţie. Sã ne închipuim cã Angela Merkel, care este doctor în fizică, ar fi doveditã de plagiat, iar la auzul reproşurilor ar declara doar că e vorba de intrigi politice si ar continua sa-si vadã de treabă, s-ar duce la Bruxelles, ar da interviuri, ar inaugura autostrăzi. De neconceput în Germania, conchide ziarul... în România însã se poate.
Reactiile europene la aflarea rezultatului referendumului din România au fost în mod practic unanim reactii de usurare, inclusiv din partea unor aliati ai coalitiei USL aflate la putere la Bucuresti, cum e liderul socialistilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda.
Acesta, dupã ce s-a aflat în ultimele saptamani în permanentã de partea lui Victor Ponta si a guvernului lui a recunoscut astãzi cã referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu nu a fost validat din cauza lipsei de cvorum, dar a conchis cã nu exista castigatori si ca partidele politice din România trebuie acum sa colaboreze pentru a continua reformele. "Stabilizarea economiei si realizarea reformelor din justitie ar trebui sa fie in centrul atentiei, nu conflictele interne", a precizat Hannes Swoboda.
Oficialii Comisiei Europene nu au dorit încã sã facã o declaratie, intrucît pentru asta ar trebui ca la Bucuresti sa fie anuntate rezultatele definitive, însã purtãtorul de cuvînt al Comisiei Frédéric Vincent a confirmat azi cã situatia din România rãmâne una din principalele preocupãri ale UE:
„Intr-adevãr, Comisia Europeanã a urmãrit în detaliu maniera în care s-a derulat referendumul, în special în chestiunea respectãrii pragului participãririi. Comisia fusese foarte clarã în aceastã privintã si avusese loc un schimb de scrisori si de întalniri intre premierul român si presedintele Comisiei Europene. E o situatie pe care o supraveghem îndeaproape de mai multe saptamani.“
In schimb, aliatii presedintelui Bãsescu din Uniunea Europeanã, Wilfried Martens, preşedintele Partidului Popular European (PPE), şi liderul grupului popular din Parlamentul European, Joseph Daul, au declarat fãrã menajamente că au luat notă de eşecul referendumului de duminică, ei cerând Guvernului Ponta să renunţe la "agendele paralele şi oculte" şi să revină la respectarea valorilor europene.
"Acţiunile politice iresponsabile nu se regăsesc în UE şi nu sunt tolerate de instituţiile europene şi de comunitatea democraticã internaţională", afirmă cei doi lideri ai PPE.
In sfarsit, ca o reactie relativ umoristica in presa, editorialul de azi din cotidianul german Süddeutsche Zeitung propune un exerciţiu de imaginaţie. Sã ne închipuim cã Angela Merkel, care este doctor în fizică, ar fi doveditã de plagiat, iar la auzul reproşurilor ar declara doar că e vorba de intrigi politice si ar continua sa-si vadã de treabă, s-ar duce la Bruxelles, ar da interviuri, ar inaugura autostrăzi. De neconceput în Germania, conchide ziarul... în România însã se poate.
