Anders Aslund, un cunoscut economist suedez cu un interes deosebit pentru tranziția din fostul lagăr comunist a călătorit recent în Republica Moldova de unde a revenit cu impresia că ademenirea țării într-o uniune vamală estică ar fi păguboasă. Într-un interviu cu Rob Coalson, corespondentul nostru Aslund a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să promoveze Moldova în grupul celor din Balcani cărora le-a promis aderarea. Interviul este prezentat în rezumat de Oana Serafim:
Anders Aslund: „Am fost în Moldova cu prieteni şi scopul a fost social. Dar am vrut să merg în Moldova pentru că acum ţara are o foarte bună combinaţie, un guvern şi un preşedinte
Moldova se apropie mai mult de Uniunea Europeană...
democratic şi de centru-dreapta, şi ţara se apropie mai mult de Uniunea Europeană. A început negocierile pentru acordul de asociere profund şi cuprinzător cu Uniunea Europeană.”
Domnul Aslund a fost şi în regiunea transnistreană şi corespondentul nostru l-a întrebat dacă a avut senzaţia, aşa cum arata ultime sondaje de opinie, că îngrijorarea cea mai mare a populaţiei din regiunea transnistreană ar fi „teama de război”, dacă ar fi posibile noi ostilităţi…
Anders Aslund: „In primul rînd, nu cred asta, dar e adevărat că nu am fost în primul rînd atent la asta. Sigur, cînd ajungi în Transnistria e foarte şocant, cînd treci podul de la Bender la Tiraspol să vezi trupele ruseşti care stau la capul podului. Ai senzaţia că s-ar pregăti de război.”
Guvernul de la Chişinău este un guvern de centru dreapta şi şi-a propus să aducă ţara mai aproape de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aproximativ jumătate din populaţie este sceptică faţă de o integrare europeană. Ce ar putea să facă guvernul şi ar putea oare să facă ceva şi Europa ca să înlăture acest scepticism în creştere?
Anders Aslund: „Cred că cel mai important lucru este să fie mai simplu pentru moldoveni să călătorească, pentru că este un număr atât de mare deja de moldoveni care lucrează în Uniunea Europeană – legal sau ilegal. Este esenţial ca aceşti oameni să călătorească încoace şi încolo, să-şi menţină relaţiile de familie, şi să ştie că se pot întoarce în Moldova fără să le fie teamă că nu vor mai putea pleca înapoi la muncă afară. Cred aşadar că un regim liber de vize şi migraţia sunt foarte importante. Uniunea Europeană
Are mai mult sens ca Moldova să fie considerată ca o ţară din Balcani, decât ca o ţară post-sovietică...
şi-a deschis treptat pieţele muncii şi când va intra în vigoare în totalitate acest acord de comerţ liber anul viitor, va fi şi un foarte bun motiv pentru investitori să vină în Moldova. Este uimitor cât de puţine investiţii străine sunt acum în Moldova.”
Luând în consideraţie toate posibilităţile care apar acum în Moldova, n-ar fi mai potrivit ca Moldova să fie scoasă din cadrul Parteneriatului Estic – în care se află alături de ţări precum Belarus şi Azerbaidjan - şi să i se creeze „un culoar” de integrare numai pentru ea?
Anders Aslund: „Nu văd de ce Moldova ar trebui să fie tratată mai rău decât ţările din fosta Iugoslavie. De fapt, este mai firesc şi are mai mult sens să fie considerată ca o ţară din Balcani, decât ca o ţară post-sovietică.”
Spune analistul politic şi economic Anders Aslund. Într-un articol recent publicat de Dumneavoastră în Moscow Times, scriaţi despre 6 puncte ostile de atac ale Rusiei faţă de Moldova, care au efecte negative pentru ambele ţări. Puteţi sintetiza?
Anders Aslund: „De fapt, ceea ce face Rusia cu Moldova este o politică ostilă: vorbim despre discriminare comercială, agresiunea Gazpromului, sprijinul Rusiei pentru Partidul Comunist, politica Bisericii Ortodoxe Ruse care este împotriva integrării europene a
Ceea ce face Rusia cu Moldova este o politică ostilă...
Moldovei, presiunea guvernului Rusiei pentru a face Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan şi, bineînţeles, controlul armatei ruse asupra Transnistriei.”
Cu toate acestea, întreabă corespondentul Europei Libere, Rusia nu are lideri lipsiţi de inteligenţă. De ce ar urmări Moscova o politică autodistructivă în Moldova? Ce ar obţine Kremlinul din ea? Anders Aslund:
Anders Aslund: „Ei bine, poate că sunt stupizi. Cred că politica externă a lui Putin a fost dezastruoasă. Am putea spune că preşedintele Medvedev a fost adevăratul ministru de externe al ţării între noiembrie 2008 şi septembrie 2011, şi în această perioadă putem spune că relaţiile externe ale Rusiei s-au îmbunătăţit în toate direcţiile. Odată Putin revenit la putere, vedem că toate s-au deteriorat. Lui Putin nu îi place să vorbească cu politicienii – nici cu parlamentari şi nici cu lideri politici. El vorbeşte cu oamenii de afaceri. Vorbeşte cu directorii de operaţiuni ai marilor companii occidentale, nu cu politicienii. Când a fost premier a fost un fel de purtător de cuvânt al Gazpromului. Şi rezultatele Gazpromului sunt dezastruoase. De aceea, cred că trebuie să vedem politica externă a lui Putin ca pe un eşec total. Cred că asta este de fapt perspectiva şi nu că ar avea o agendă mai inteligentă de nou imperialism.”
Corespondentul nostru l-a întrebat pe analistul politic si economic Anders Aslund de ce a definit biserica ortodoxă rusă ca fiind „cel mai puternic braţ al Rusiei in Moldova”?
Anders Aslund: „In Chişinău poţi să vezi afişe puse de Biserica Ortodoxă cu patriarhul Kirill al Rusiei şi biserica din Moldova promovează această propagandă a uniunii dintre Rusia şi Moldova sub oblăduirea bisericii. Biserica este puternic împotriva tuturor ambiţiilor europene şi este în favoarea Uniunii euro-asiatice, pe care nu o sprijină nimeni în Moldova, nici guvernul şi nici opoziţia comunistă. Biserica Ortodoxă Rusă este profund homofobă şi a avut toata campania sa împotriva homosexualilor pentru a bloca adoptarea legii anti-discriminare, cerută pentru liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană.”
Rogozin este un naţionalist oportunist inteligent. Când primeşte o însărcinare este pentru a provoca probleme...
Revenind la chestiunea transnistreană, corespondentul nostru l-a întrebat pe Anders Aslund cum vede numirea vicepremierului Rusiei Dmitri Rogozin în funcţia de responsabil pentru negocierile transnistrene.
Anders Aslund: „Da. Îl cunosc pe domnul Rogozin. Este un naţionalist oportunist inteligent. Când primeşte o însărcinare este pentru a provoca probleme. Îi place să creeze probleme în beneficiul carierei sale. Dacă se va implica, o va face pentru a provoca mai multe probleme pentru că este puternic, ambiţios şi inteligent.”
Numirea sa ca emisar pentru Transnistria trimite un mesaj al Moscovei, Moldovei?
Anders Aslund: „Da. Cred că Putin nu vrea să rezolve nici o criză. Vrea să continue criza. Şi tragedia Rusiei este că atunci toată lumea se îndepărtează de Rusia pentru că nu are nimic de oferit. Cel mai puternic exemplu aici este Ucraina. Rusia a vrut să obţină controlul conductelor de gaze într-un fel sau altul. Moldova i-a dat acest control, şi uite că Moldova plăteşte acelaşi preţ pe gaze ca şi Ucraina. Şi Gazpromul spune: „odată ce intraţi în Uniunea Vamală, o să începem să vorbim şi despre scăderea preţului”, aşa că
Tragedia Rusiei este că toată lumea se îndepărtează de Rusia pentru că nu are nimic de oferit...
se vede că Rusia îi pedepseşte pe cei care îi oferă concesii. Şi atunci alternativa este ca a Turkmenistanului – după ce Gazprom i-a explodat conducta în aprilie 2009 – să te îndrepţi spre alte zone. Turkmenistanul se uită spre China, Iran, şi ar putea să exporte direct şi către Ucraina… orice numai să evite Rusia. Rusia devine astfel un fel de stat paria între ţările Comunităţii Statelor Independente. Şi, ca urmare, faimosul acord de comerţ liber semnat de 8 ţări din CSI în octombrie anul trecut, a fost ratificat numai de 2 – de Rusia şi Belarus. Un acord comercial care ar fi corect şi onest ar fi unul compatibil cu cel cu Uniunea Europeană, dar Moscova flutură în continuare aceasta Uniune Vamală care aduce numai cheltuieli Rusiei şi nimic bun nimănui.”
