Europa Liberă: Produsul intern brut se va diminua, datorită consecinţelor iminente ale secetei?
Alexandru Stratan: „Sigur că o evoluţie asupra PIB-ului agricultura o are. Putem spune cu certitudine deja că, în acest, an agricultura va fi pe minus, însă, dat fiind cota ei mică în PIB, când zic mică mă refer la faptul că, de la an la an, tot scade şi scade, deci, în ultimii ani este la limita 8-11%. De aceea nu cred că influenţa asupra PIB-ului în sens negativ va fi una destul de mare. Dar totuşi PIB-ul va fi influenţat de către evoluţia proastă din agricultură, datorită acestor efecte negative ale secetei. Mai problematic este faptul că aceste pierderi de pe urma secetei, oscilaţiile acestor pierderi – fiindcă, până la sfârşitul anului, putem ajunge şi la cifră mult mai mare, până la 3 miliarde de lei – influenţează negativ preţurile.”
Europa Liberă: Ar putea să urmeze o scumpire în lanţ?
Alexandru Stratan: „ Da, ar putea. Cu siguranţă, ar putea să urmeze o scumpire în lanţ”.
Europa Liberă: Cerealele, produsele lactate, carnea?
Alexandru Stratan: „Piaţa cerealelor deja a reacţionat. În luna iulie, preţurile cerealiere au crescut atât pe plan mondial, dar se observă acuma o stagnare a acestor preţuri. Deci, majorări nu mai urmează. Aceasta se datorează faptului că ţările, care au fost afectate de secetă au şi rezervele respective cu care să acopere aceste pierderi. Mă refer, în primul rând, la SUA, Rusia, Ucraina – ţări care au rezerve de cereale. Dar pentru Republica Moldova noi prognozăm o mică creştere a preţurilor, în proporţie de 5-6% în lanţ. Pentru producţia zootehnică aceste creşteri vor fi mai văzute peste o perioadă de 5-6 luni. Important este ca acuma să fie asigurată producţia de furaje, pentru că ar putea descreşte şeptelul de animale cu 15-10%, mă refer la vitele cornute mari, iar cel al găinilor, porcilor – cu 15-20%.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă agricultorii? Să lupte doar pentru a asigura populaţia internă şi să sisteze exporturile?
Alexandru Stratan: „Nu este bine când statul intervine cu sistarea exporturilor. Agricultorii, în principiu, într-o economie de piaţă funcţională ar trebui să aibă dreptul să procedeze cu producţia lor cum doresc ei: s-o vândă sau pe intern, sau pe extern. Evident că statul trebuie să fie acel subiect, care din timp să-şi dea seama şi să se asigure de eventualele riscuri care predomină şi balansează în sectorul agricol. Or, este cel mai afectat sector din orice economia naţională practic şi, mai ales, în condiţiile Republicii Moldova. De aceea eu aş spune că statul, în primul rând, trebuie să-şi asigure rezervele sale, atât pentru consum, cât şi pentru a lua în calcul eventualele rezerve de seminţe, furaje, îngrăşăminte etc. Agricultori au dreptul să facă cu producţia lor ce doresc ei: s-o vândă atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă.”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, l-am întrebat pe ministrul agriculturii, Vasile Bumacov dacă există o cooperare strânsă între minister şi Academia de Ştiinţe. El îmi zicea că ar trebui să se pună accent mai mult pe reformarea ştiinţei agricole, pentru că evaluări e bine că sunt, dar se aşteaptă nişte sugestii concrete, am înţeles eu din cele spuse de domnul ministru.
Alexandru Stratan: „Dacă domnul ministru se referă la reformarea ştiinţei în domeniul tehnologiilor culturilor agricole...”
Europa Liberă: Da, transfer de tehnologii mai mult.
Alexandru Stratan: „Da, a soiurilor rezistente şi aşa mai departe. Eu îl susţin şi doar aceste tehnologii performante, soiurile rezistente, hibrizii pot atenua din eventualele pierderi la o secetă, la îngheţuri, grindină şi aşa mai departe. În Academia de Ştiinţe sunt astăzi, în cadrul institutelor de cercetare, tehnologii destul de înalte care se implementează la modul practic în diverse gospodării. De aceea această practică poate fi preluată.”
Europa Liberă: Are şanse Moldova să ajungă la o agricultură performantă?
Alexandru Stratan: „Totul depinde de viziunea strategică a celor care fac politica în domeniu. Pentru Republica Moldova, o ţară mică, o ţară preponderent agrară, totuşi nu este o problemă prea mare să dotăm tehnic, tehnologic acest sector. Surse financiare nu ajung în bugetul statului pentru acest lucru. Iar concurenţa este destul de acerbă atât pe plan intern, dar, mai ales, pe plan extern. Şi agricultura din ţările dezvoltate este deja prea dotată, prea echipată cu tehnologii. Ei dispun de cele mai performante seminţe, soiuri şi aşa mai departe. De aceea este greu să concurăm cu agricultura ţărilor dezvoltate.”
Europa Liberă: Investiţiile ar salva agricultura?
Alexandru Stratan: „Numai investiţiile ar putea salva agricultura, atâta timp cât statul nostru nu are resurse suficiente pentru a susţine acest sector în măsura dorită. Aproximativ, direct sau indirect, peste 40% din fondurile Uniunii Europene merg în susţinerea agriculturii. Agricultura şi la ei ar fi într-un impas, dacă nu ar fi susţinută. De aceea, şi în cazul nostru, agricultura, atâta timp cât nu poate fi susţinută la nivelul cuvenit de către stat, are şanse să supravieţuiască doar prin investiţii masive în acest sector. Însă aici deja sunt alte probleme.”
Europa Liberă: Ce fel de probleme?
Alexandru Stratan: „Probleme care ne pun piedici, în crearea unui climat favorabil de afaceri, în mediul agricol şi în zonele rurale. Probleme care pun obstacole şi piedici investitorilor. Totuşi avem un mediu de afaceri încă nefavorabil nu numai pentru cei care vin în agricultură, în genere, pentru cei care ar dori să investească în ţara noastră. Mediu nefavorabil care nu ştiu de ce îi cam sperie, până una alta, pe investitorii străini. Un mediu nefavorabil pentru sectorul agricol preponderent şi cunoaştem că mai există şi problema vânzării-cumpărării terenurilor agricole pentru cetăţenii străini. Aici mai există şi o problemă legată totuşi de povara administrativă care persistă asupra mediului de afaceri în statul nostru. Au fost mai multe exemple negative, perturbătoare în economia noastră, în ultimii ani, care îi cam sperie pe oamenii de afaceri străini să vină cu 1 dolar, un 1 euro, 1 leu investiţie în sectorul agricol şi, în genere, în sectorul economiei naţionale.”
