Astazi vom cunoaste care este ratingul partidelor si al politicienilor, dupa vacanta de vara. Studiul a fost realizat de IMAS, la comanda PRO TV si rezultatele vor fi anuntate in cadrul emisiunii In profunzime. Doru Petruţi, directorul executiv al Companiei sociologice „IMAS" ne va vorbi anticipat despre cîteva din tendintele semnalate de Barometrul socio-politic.
Doru Petruţi: „Facem practic o avanpremieră a Barometrului socio-politic IMAS, a cărui rezultate vor fi prezentate în această seară în cadrul emisiunii În profunzime de la Pro TV ei fiind
Perioada de realizare a sondajului a fost a doua jumătate a lunii august. Chiar dacă a fost o lună de vară, am văzut că ea a fost am văzut că ea a fost punctată de câteva evenimente politice importante atât pe plan intern, cât şi mai ales ce ţine de politica externă.”
Europa Liberă: Ce ţine de politica externă perioada a inclus şi vizita cancelarului german Angela Merkel la Chişinău?
Doru Petruţi: „Da. Din acest punct de vedere seamănă foarte mult cu un sondaj realizat anul trecut pe timpul vizitei lui Joe Biden.”
Europa Liberă: Da, chiar există asemănări?
Doru Petruţi: „Da, există asemănări cu acea perioadă. A contat foarte mult de fapt cine s-a prezentat la această fotografie de moment. Pentru că am avut un PCRM care, practic, în luna august, a ales mai degrabă vacanţa, a stat la cutie.”
Europa Liberă: Şi PD a ales vacanţa, şi PL a ales vacanţa.
Doru Petruţi: „PDM şi PL într-adevăr nu au fost nici ele departe de acest comportament. Partidele extraparlamentare mai degrabă că sau mulţumit cu să rememoreze eventual cel mult evenimentele de la Bălți şi marşurile unioniste. În acest context scena politică, fotografia asta, a rămas mai degrabă la îndemâna premierului Vlad Filat şi a PLDM, care au avut un câmp de manevră pe care au putut puncta. Sondajul practic va fi o fotografie cu care se pleacă în toamna politică.”
Europa Liberă: În toamna fierbinte politică?
Doru Petruţi: „Va fi fierbinte pentru că o să vedem şi tabloul şi tabloul de indicatori sociali. Spre deosebire de alte sondaje, perioada de toamnă era perioada în care optimismul populaţiei în general creştea, venea recolta, veneau ceva bani. Acum, în acest an, în valul acesta de măsurare lucrurile nu mai stau aşa. Optimismul nu se mai regăseşte. Asta înseamnă că politicienii vor intra într-o toamnă şi într-o iarnă grea din punctul de vedere al evaluărilor, feed-back-ului pe care îl va oferi populaţia.”
Europa Liberă: Dar ce aţi radiografiat sociologic?
Doru Petruţi: „O să vedem că nu există foarte mulţi adepţi pentru interzicerea simbolisticii PCRM cu secera şi ciocanul. Vom afla cât de împărţită e vina pentru evenimentele care au fost la Bălţi, ba mai mult, măsurile de schimbare a miniștrilor de interne şi al educaţiei au fost recepţionate pozitiv. Am avut o evaluare foarte interesantă a prestaţiei preşedintelui.”
Europa Liberă: Creşte în sondaje popularitatea şefului statului?
Doru Petruţi: „Datele cred că o să vă contrazică puţin.”
Europa Liberă: Nu s-a făcut vizibilă personalitatea şefului statului?
Doru Petruţi: „S-a făcut vizibilă, dar impactul recepţionat a prestaţiei preşedintelui nu e pe măsura aşteptărilor. Şi aici poate că nu trebuie să ne mire. Să nu uităm că moldovenii în general au aşteptări mari la început de mandat, după care urmează o curbă descendentă a dezamăgirilor. Oamenii se aşteptau că odată cu venirea preşedintelui să se rezolve probleme foarte punctuale ce ţin de viaţa lor de zi cu zi. Evident că lucrul acesta nu s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Prosperitatea nu creşte odată cu alegerea şefului statului.
Doru Petruţi: „Da. Instituția preşedintelui s-a stabilizat la un prag de 30 %. Dar aici mai contează şi prestaţia personală şi vizibilitatea, şi poziţionările pe care domnul Timofti le-a ales să le facă. Am văzut că chiar şi luna august, dar nu numai lunile acestea atipice, am văzut că prezenţele sunt mai degrabă episodice. Pe lângă aceasta o să avem şi alte topuri, dar să nu divulgăm toate surprizele. Punctul la care eu ca sociolog mă uit de fiecare dată foarte mult e partea de indicatori sociali. Pentru că din punctul meu de vedere ca sociolog aici văd temperatura reală a unei societăţi.”
Europa Liberă: Şi la această temperatură ce diagnostic e?
Doru Petruţi: „La această temperatură diagnosticul e că persistă o realitate destul de dureroasă. Din păcate pentru această guvernare măsurile pe care ei le au nu le putem găsi în farfuria noastră.”
Europa Liberă: Aveţi o explicaţie, de ce atât de greu totuși se rezolvă o parte din problemele sociale ale moldovenilor?
Doru Petruţi: „Impactul va fi oricum resimţit la o oarecare distanţă de nişte măsuri concrete.”
Europa Liberă: Domnule Petruţi, după trei ani de guvernare democratică lumea a aşteptat locuri de muncă, salarii mai bune sau cel puţin care ar putea să ţină piept preţurilor galopante care se înregistrează.
Doru Petruţi: „Nivelul actual de dezamăgiri e un efect normal, aş zice eu, şi a modului în care acum trei ani de zile s-a dus campania şi a modului în care se face politica acum. Campaniile s-au dus spre probleme foarte punctuale, s-au ridicat mize foarte, foarte mari cum ar fi: integrarea europeană, circulația liberă, scăpăm de sărăcie. Şi sigur că toate astea au generat un nivel de aşteptări.”
Europa Liberă: Unde greşeşte guvernarea reieşind din datele pe care le percepeţi de la cei intervievaţi?
Doru Petruţi: „Vedeţi că e un cerc vicios. Pe de altă parte, dacă nu promiteau nişte lucruri foarte concrete, probabil că nu câştigau nici alegerile. Numai că situaţia e că au avut trei ani de zile în care puteau măcar rezolva una, două, trei dintre probleme.”
Europa Liberă: Care ar fi una, două, trei probleme care ar fi putut să-şi găsească soluţia?
Doru Petruţi: „Eu cred că trebuia şi încă se poate insista foarte mult pe lucrurile ce ţin de bunăstarea populaţiei, nivelul de trai, să nu revin la farfuria moldoveanului care nici măcar nu a putut fi păstrată la capitolul conţinut cu aceeaşi cantitate de mâncare precum acum patru-cinci ani.
Populaţia sărăceşte. Preţurile au crescut, nivelul veniturilor a rămas acelaşi, s-au adăugat o mulţime de alte probleme şi costuri sociale asociate vieţii de zi cu zi. Şi atunci, efectiv ,de un an jumătate, doi căutăm persoane mulţumite şi satisfăcute de viaţa lor, efectiv, cu lupa. Această guvernare a adus în dreptul celor mulţumiţi şi fericiţi procente de zero virgulă.”
Europa Liberă: Guvernarea, din moment ce a făcut promisiuni, e responsabilă că promisiunile trebuie să fie onorate?
Doru Petruţi: „Indiferent de gradul lor de responsabilitate sau iresponsabilitate la următoarele alegeri vor primi… ”
Europa Liberă: … taxarea respectivă.
Doru Petruţi: „…vor primi răspunsul relevant.”
Europa Liberă: Referitor la vectorul politicii externe, pentru că am avut şi această insistenţă a unor formaţiuni extraparlamentare, acum am văzut şi poziţia PCRM că Moldova trebuie să meargă spre Uniunea Eurasiatică, care deocamdată nici pe hârtie nu există, dar oricum, care e percepţia cetăţeanului, spre Est, spre Vest?
Doru Petruţi: „În primul rând, percepţiile de genul acesta, indiferent că e vorba de Est sau Vest, au loc pe un fond de necunoaştere şi pe un fond de lipsă masivă de informaţie. În general, întrebările care vizează UE şi Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan au ponderile cele mai ridicate de non-răspunsuri.
Peste 30-40% dintre persoane nu ştiu ce să spună. Acum, după vizita doamnei Merkel şi anunţarea vizitei ei a avut ca efect o revigorare a procentului pentru vectorul european. Dar lucrurile astea sunt destul de discutabile şi variabile în funcţie de cine ia poziţie, de ce declaraţii vin din afară.”
Europa Liberă: Dar când e vorba de vectorul politicii externe, domnule Doru Petruţi, pentru că în toată sâmbăta merg şi eu în Moldova profundă şi îi întreb pe cei moldoveni cu care discut, unde aţi vrea să meargă Moldova spre Est sau spre Vest, în cazul în care vine cineva să completaţi o anchetă? El zice că aşa cum aş completa că aşa cum aş completa că Moldova trebuie să meargă spre Est, aşa aş bifa şi la capitolul integrare europeană.
Doru Petruţi: „E contingent de populaţie care creşte în mod constant de la un sondaj la altul, oameni care vor să fie undeva, să fie uniţi cu cineva.”
Europa Liberă: Nu, dar cel care spune că vrea şi în Est, şi în Vest, cum vă ajută să faceţi o radiografiere corectă?
Doru Petruţi: „Acum contingentul acesta de persoane atinge practic nivelul de 20%. Unul din cinci participanţi la sondaj deja vrea în ambele părţi. Dar, încă odată, e o alegere, nu e una inconştientă, e una conştientă, dar care se bazează pe foarte puţină informaţie. Haideţi să vedem percepţiile legate de UE şi o să vedeţi că oamenii văd în asta nu beneficii de natură personală, ci asociază imaginea UE cu un sistem de reguli, de constrângeri, cu lucruri care ţin de a te deplasa, de a respecta iar legi şi norme, şi valori.”
Europa Liberă: Domnule Petruţi, trebuie şi omul să vrea să fie informat. Pentru că acum dacă faci un efort poţi să fii informat.
Doru Petruţi: „Asta se va petrece după o generaţie cred. În momentul în care vom avea cetăţeni care caută ei informaţia. Modelul cultural, educaţia de care dispune mare parte din populaţie aşteaptă să fie informată, aşteaptă să i se spună ce are de făcut, ce are de gândit. Ştiu cum sună astea, nu sună foarte bine, nu sună foarte nobil, dar sunt nişte realităţi de care trebuie să ţinem cont.”
Europa Liberă: Respondenţii au încredere în AIE?
Doru Petruţi: „Încrederea încă există. Problema e în nivelul de bunăstare. Aici populaţia suferă foarte tare şi asta, în general, e un indicator care nu rămâne niciodată nepedepsit. Poate se mai poate câştiga un mandat, încă un ciclu electoral, dar mai devreme sau mai târziu, bunăstarea, lipsa ei, îşi cere tributul în procente exprimate la vot.”
Europa Liberă: PCRM e în creştere, e în descreştere?
Doru Petruţi: „PCRM e în descreştere, dar încă o dată, aş pune asta doar pe fondul lipsei lor de prezenţă în luna august. Da, dincolo de asta, PCRM nu au înţeles că una din etapele necesare şi normale, şi fireşti ale unui partid aflat în opoziţie e de a se regrupa şi de a se apăra. Ei ştiu doar să atace. Dar faza asta de atac cel puţin din perspectiva strategiei politice nu e potrivită nu asta trebuie să facă. Şi cam tot ce au încercat în anul acesta, în ultimele 6-9 luni de zile s-au dovedit a fi măsuri care nu au fost sprijinite nici măcar de jumătate din propriul lor electorat.”
Europa Liberă: Aţi întrebat cumva părerea despre aceste marşuri care sunt organizate în ultimul timp?
Doru Petruţi: „Da. Şi v-am spus că acolo părerile sunt împărţite şi vina e trimisă atât către organizatori, cât şi către contramanifestanți, cât şi către MAI, cât şi către partidele extraparlamentare care s-au implicat. La Chişinău se gândeşti una, la Bălţi - altceva, la sudul ţării – altceva.”
Europa Liberă: Concluzia e că deocamdată dezbinare în societatea moldavă se face pronunţată? Dacă fiecare e cu părerea lui, fiecare e cu percepţia lui.
Doru Petruţi: „Din punctul acesta de vedere, da. Dar prioritate aş da faptului că măsurile actualei guvernări nu trec în farfuriile noastre. Şi asta e prioritatea numărul unu.”
Europa Liberă: Scuzele guvernanţilor precum că Moldova a fost grav afectată de secetă, precum că criza economică globală influenţează şi situaţia economică din Republica Moldova, ar fi nişte scuze înțelese de către cetăţeni?
Doru Petruţi: „Sunt nişte scuze plauzibile, dar nu vor mai interesa pe nimeni după trei, patru, cinci ani de guvernare, în care ai președinție, ai guvern, ai instituţii conduse pe criterii politice, cu alte cuvinte, ai totul la îndemână pentru a implementa ceva. Şi să nu uităm apropo de mesajele externe …”
Europa Liberă: Vă referiţi la mesajele unor emisari europeni care au spus că interesul de partid deocamdată prevalează asupra interesului naţional.
Doru Petruţi: „Sigur. Răbdarea a fost atât din partea populaţiei, cât şi din partea oficialilor europeni. Toată lumea aşteaptă şi rezultate. De la sondajul din aprilie v-am spus că va exista un val de optimism legat de alegerea preşedintelui. După care acest balon s-a dezumflat inevitabil şi ne întoarcem din nou la vechea listă de probleme a Republicii Moldova: nivelul de bunăstare, sărăcia, corupţie, justiţie, infrastructura care totuşi se mişcă într-un ritm şi se face, cât de cât, câte ceva, măcar şoseaua până la aeroport şi tot circulăm mai decent.”
