Săptămâna trecută, Comisia Europeană a avansat o propunere prin care i s-ar acorda responsabilităţi mai mari Băncii Centrale Europene în a controla instituţiile bancare din cele 17 ţări ale zonei euro. In propunerea prezentată de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, se spune şi că ţări ale Uniunii Europene care nu fac parte încă din zona euro, pot adera la acest sistem de control financiar al Uniunii Europene. Propunerea a fost salutată la Bucureşti de preşedintele Traian Băsescu. Relatează Sabina Fati.
Liderii romani vor sa plaseze tara in interiorul viitoarei Uniuni Bancare Europene, desi aceasta constructie este destinata statelor din zona euro. Argumentul principal dat de presedintele Traian Basescu este ca Romania are un sistem bancar in care bancile straine detin 84 la suta si in plus, Bucurestiul mizeaza pe integrarea in zona euro pina in 2015.
Primul pas spre crearea acestei uniuni bancare este infiintarea Consiliului European de Supravegherea a Bancilor, proiectat sa devina functional la inceputul anului viitor. Circa 6000 de banci din zona euro ar urma sa intre sub jurisdictia acetui Consiliu, dar presedintele roman spune ca va fi vorba si despre institutiile bancare romanesti care sint filiale ale unor banci din zona euro. Este vorba de pilda despre BRD, Banca Romana de Dezoltare, care este parte a grupului francez Societe Generale, de BCR, Banca Comerciala Romana, care apartine de grupul austriac Erste Bank sau Reiffeisen Bank, care are filiala in Romania si exemplele pot continua cu celelalte banci austriece, grecesti sau italiene.
Banca Centrala Europeana va supraveghea deci atit grupurile bancare europene, cit si subsidiarele lor din Romania. Intrebarea pe care si-o pun unii bancheri autohtoni este ce cistiga Bucurestiul daca intra sub umbrela Uniunii Bancare. Din perspectiva bancilor ar fi vorba doar despre dezavantaje si birocratie suplimentara. O privire din afara sistemului sugereaza insa ca includerea tarii in acest mecanism de supraveghere si evaluare a riscurilor este benefic din mai multe puncte de vedere. In primul rind fiindca functioneaza ca o alarma in cazul in care exista institutiii bolnave, in al doilea rind ar putea stopa anumite abuzuri si nu in ultimul rind ar putea avea rol sanitar sau de ambulanta.
Uniunea Bancara ar trebui sa nu mai permita transformarea datoriilor bancare in datorii publice asa cum s-a intimplat in Spania sau in Irlanda, unde bancile din cauza ca au acordat ipoteci necontrolate, au intrat in dificultate, iar statele au fost nevoite sa le preia activele toxice, intrind ele insele in dificultate. Uniunea Bancara incearca sa previna astfel de situatii care duc la supra indatorarea statelor.
Romania este una dintre putinele state din afara zonei euro care este de acord cu aceasta Uniune Bancara Europeana, care pentru a functiona va trebui votata de toate cele 27 de state europene, nu doar de cele 17 care folosesc moneda euro. Polonezii, suedezii, finlandezii sau britanicii se opun motivind ca Banca Central Europeana nu are nici un motiv sa le controleze bancile, cu atit mai cu cite acestea nu opereaza in euro si deci nu vor avea drept de vot in viitorul consiliu de supraveghere al Bancii Central Europene.
In Romania lucrurile functioneza bine, insa, doar daca sint monitorizate din afara, de aceea supravegherea bancilor autohtone, chiar daca sint doar filiale ale unor grupuri europene, le da o anumita siguranta oficialilor romani. Chiar guvernatorul Bancii Nationale din Romania este de acord cu aceasta idee, ceea inseamna ca si pentru el aderarea la Uniunea Bancara este o masura de prevedere, care la o adica s-ar putea transforma intr-una de salvare.
