Linkuri accesibilitate

Moldova și Gazpromul (Jurnal de Chișinău)


Autofinanțarea universitară (Adevărul).


R. Moldova, veriga slabă în lupta cu „Gazprom”-ul”, este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru în „Jurnal de Chişinău”. „A cere amânarea cu patru ani a unor măsuri de demonopolizare şi diversificare a pieţei gazelor naturale e ca şi amânarea tratamentului în cazul unei boli. De ce cu patru ani, şi nu în funcţie de unele acţiuni concrete în acest sens? Nu a calculat bine guvernul atunci când a stabilit termenul limită pentru 2016?”, se întreabă Nicolae Negru.

Pe acelaşi subiect, editorialistul Petru Bogatu de la „Jurnal de Chişinău” scrie că Republica Moldova, tărăgănând implementarea celui de-al Treilea Pachet energetic al UE, nu face decât să cumpere aer şi să rămână descoperită în faţa mofturilor Moscovei. Între timp, preţurile vor scădea indiferent de dorinţele monopolului rus, crede dl Bogatu. „Autorităţile moldovene se înşală însă dacă îşi imaginează că obţin astfel o reducere a preţului la gazele ruseşti. Menajându-i orgoliile, R. Moldova se alege, de fapt, cu gaura de la covrig pe care i-o întinde generos Putin”, conchide Petru Bogatu.

Jurnalistul publicaţiei de limba rusă „Moldavskie Vedomosti”, Stanislav Boreiko, anunţă apropierea finalului unei „luni de miere între Chişinău şi Tiraspol”. Ziaristul aminteşte că săptămâna trecută autorităţile transnistrene au restabilit accizele pentru agenţii economici care introduc mărfuri din Republica Moldova în stânga Nistrului. Stanislav Boreiko observă că această decizie a fost luată de liderul de la Tiraspol în ziua în care a avut loc întâlnirea dintre Evghenii Şevciuk şi premierul Vladimir Filat. „Occidentul aşteaptă reintroducerea grafiei latine în şcolile din stânga Nistrului şi redeschiderea podului de lângă satul Gura Bâcului, în timp ce Chişinăul şi Tiraspolul evită să facă compromisuri. Prin urmare, va mai trece multă vreme până părţile vor ajunge la înţelegea dorită de experţii din Vest”, opinează Stanislav Boreiko.

Începând cu 1 ianuarie, rectorii universităţilor vor gestiona singuri banii instituţiilor pe care le conduc, asta însemnând că vor aloca din surse proprii fonduri pentru salarizarea angajaţiilor, dar şi pentru cheltuielile de întreţinere, relatează cotidianul „Adevărul”. Majoritatea rectorilor cu care au stat de vorbă ziarişti de la „Adevărul” susţin că autofinanţarea va duce automat şi la majorarea taxelor de studii.

Pe de altă parte, experţii spun că reforma era necesară. „Partea bună e că banii vor rămâne în universităţi, fără a face un tur pe la alte instituţii. Rectorii vor avea posibilitatea să-i folosească aşa cum cred de cuviinţă. Asta nu înseamnă că nu vor mai primi bani de la stat”, crede expertul Veaceslav Berbeca.

Pe istoricul Igor Caşu care semnează un comentariu în „Adevărul” greva de săptămâna trecută a şoferilor de maxi-taxi l-a convins că acest tip de transport trebuie să dispară pentru totdeauna. „Dispariţia maxi-taxi-urilor ar însemna nu numai canalizarea veniturilor dinspre domeniul privat, interesat doar de profit, spre domeniul public, care ar investi în calitatea serviciilor, ci şi începutul ieşirii noastre dintr-o tranziţie fără capăt. Ar însemna revenirea statului şi autorităţii publice în afacerile ce le revin şi pe care le-au delegat din neputinţă unor persoane private, multe dintre care deţin funcţii publice şi sunt cointeresate în perpetuarea acestei situaţii din care are de pierdut cetăţeanul nostru de rând”, e de părere Igor Caşu.
XS
SM
MD
LG