„Nu vom reuşi europenizarea ţării fără modernizarea administraţiei locale şi asigurarea guvernării locale”.

Descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale este una din priorităţile actualei guvernări şi unul din obiectivele stipulate în documentul de reforme „Relansăm Moldova", prezentat partenerilor de dezvoltare de la Bruxelles. Mai mult decât atât, obţinerea asistenţei tehnice externe este condiţionată şi de promovarea reformei de descentralizare. Despre nevoia modernizării administraţiei şi creşterea capacităţii unităţilor administrativ-teritoriale, vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Indiferent de apartenenţa politică sau de relaţiile între conducătorii la nivel raional şi de primării locale, cetăţeanul trebuie să fie beneficiarul acţiunilor şi a normei legale. Având în vedere faptul că reforma de descentralizare a întârziat enorm, se impune un ritm accelerat, în calendarul acestei reforme. Descentralizarea trebuie să constituie un obiectiv de interes naţional, obiectiv care să fie realizat de întreaga clasă politică. Daca e aşa s-au altfel, am căutat sa aflu de la Avram Micinschi, preşedintele raionului Cahul.

*
Europa Liberă: Cât de bună e relaţia dintre centru şi teritoriu? Şi nu în zadar vă adresez această întrebare, pentru că au promis şi legiuitorii, şi cei din executiv că vă vor dezlega mâinile la cei din teritoriu. Avem această Strategie de Descentralizare. Cât vă este de uşor sau cum vă descurcaţi în teritoriu?

Avram Micinschi: „Nu avem nici divergenţe şi nici probleme mari cu centrul. Ne străduim să îndeplinim toate indicaţiile şi toate acele cerinţe pe care le înaintează centrul către instituţiile noastre.”

Europa Liberă: De fapt, raionul este o verigă intermediară dintre executivul republican şi primărie. În cele mai dese cazuri, edilii localităţilor spun că nu ar avea nevoie de această structură numită raion, pentru că dumneavoastră repartizaţi doar banii.

Avram Micinschi: „Să fiu sincer, au dreptate, într-o anumită măsură, edilii din localităţi, dat fiind faptul că, în ceea ce ţine de finanţele centralizate, pe care le primim pentru bugetari, ele într-adevăr merg prin distribuire prin intermediul Consiliului raional.

Însă ceea ce ţine de acumulările la buget, ceea ce ţine de relaţiile dintre autorităţile centrale şi autorităţile publice de nivelul doi, nu este chiar aşa. Fiindcă autoritatea de nivelul doi coordonează şi ghidează toate relaţiile dintre centru şi autorităţile publice de nivelul întâi, fiindcă autorităţile de nivelul întâi cam planează în problemele ariei locale. În ceea ce ţine de învăţământ, sănătate, amenajarea teritoriului sau a drumurilor – toate lucrurile acestea ei de unii singuri nu le pot nicidecum soluţiona, dacă nu vor fi implicate autorităţile publice de nivelul doi.”

Europa Liberă: Şi acuma chiar să vă cred că, în calitate de preşedinte al raionului Cahul, redistribuiţi mijloace pentru infrastructura unei localităţi?

Avram Micinschi: „Desigur. Iată avem fondul rutier, deci s-a repartizat după modalitatea de acumulare. S-a acumulat 70 %, 70% l-am repartizat. Cui? Cum, mai bine zis? L-am repartizat, în primul rând, după necesităţile raionului. Să zicem, avem o arteră care duce de la drumul naţional spre o localitate, Doina, care nu are surse financiare absolut deloc. Dar accesul prin această localitate trece prin Zârneşti, prin Larga, prin alte localităţi. Respectiv noi nu am dat la fiecare localitate, dar am concentrat suma de 150.000 de mii [lei] şi am repartizat-o la toate arterele acestea care leagă căile de acces cu drumul naţional. Sau este un pod care trebuie reparat. Primăria respectivă nu are sursele acestea. Noi le solicităm de la nivelul central.

Iată un exemplu: Andruşul de Sus. Prin bugetul central direct a primit 100.000 [lei] pentru reparaţia podului. Ei mai au nevoie de încă 100.000 de mii. De unde să le ia? Ei în buget nu le au. Se adresează la Consiliul raional. Noi, din bugetul nostru, alocăm aceste surse. Sau la Găvănoasa recent am avut iarăşi o situaţie asemănătoare: 100.000 de lei s-a dat din bugetul raional pentru reparaţia unui pod. Şi au mai solicitat încă 100.000. Ceilalţi primari spun: „Dar de ce le daţi numai acelora? După culoarea de partid sau cum le daţi?”

Europa Liberă: Apropo, contează culoarea de partid?

Avram Micinschi: „Spre regret, contează, atât la centru, cât şi la noi. Cu toate că noi ne străduim să facem o echitate socială între primării. Câţiva ani in urmă într-o primărie de aici, dintr-o localitate, a fost un primar din partea Partidului Comuniştilor. Respectiv, în ultimii 4 ani, nu i s-a acordat nicio sursă financiară.”

Europa Liberă: La Cahul parcă era roşu totdeauna.

Avram Micinschi: „N-a mai fost chiar roşu totdeauna. Data trecută au fost AMN. Deci iată recent este un primar din partea PLDM-ului. Fiind astăzi cei roşii la putere spun că nu le dăm nicio sursă, dar cu ce-s vinovaţi locuitorii? Şi noi am zis că nu mergem pe calea aceasta. Mergem şi repartizăm. Da, nu putem să zicem că este echitate 100%. Fiindcă o primărie are nevoie astăzi de o sursă financiară mai mare, altă primărie are nevoie de o sursă financiară mai mică, dar are un buget, să zicem, şi în fondul social ei acumulează mai mulţi bani. Dar tocmai că noi aici distribuim, în măsura posibilităţilor. Eu nu exclud şi nu pot astăzi să zic că nu sunt cazuri subiective sau abordări după culoarea politică. Din păcate, aceasta este de la centru şi centrul ne învaţă cum să procedăm aici.”

Europa Liberă: Oraşul Cahul are o populaţie de 36.000 de locuitori.

Avram Micinschi: „Da, peste 30.000 de locuitori.”

Europa Liberă: Şi luăm cea mai mică localitate, cu câţi cetăţeni?

Avram Micinschi: „Cea mai mică localitate are până la 1000 locuitori, Bucuria, să zicem.”

Europa Liberă: Puteţi pune pe un cântar problemele unei primării şi ale alteia? Ele doar nu pot fi comparate.

Avram Micinschi: „Desigur, nu pot fi comparabile, cum nu sunt comparabile nici bugetele. Fiindcă, când se formează bugetele, se formează după cap de locuitor, după numărul de elevi. După alte criterii. Necesităţile care sunt ale oraşului: este vorba de străzi, este vorba de infrastructură şi este vorba de problemele pe care le are astăzi localitatea Bucuria.”

Europa Liberă: Şi cum împăcaţi, de exemplu, oraşul Cahul şi satul Bucuria din raionul Cahul?

Avram Micinschi: „După normele care sunt prevăzute de la Ministerul de Finanţe.”

*
Fostul ministru al finanţelor, ex-ambasadorul moldovean în Statele Unite ale Americii, Mihai Manole vorbeşte despre erorile guvernării comuniste.

Mihai Manole: „Una din erorile principale care au fost [comise] a fost lichidarea judeţelor. În cazul când noi aveam o putere locală puternică financiară, nivelul de trai era cu totul altul în Republica Moldova. Deci, noi, cu părere de rău, am educat, la nivel de teritoriu, persoane politice, ceea ce absolut nu este corect. Ei trebuie să fie buni gospodari, în primul rând, trebuie să creeze business-uri, condiţii, lumea să înţeleagă că el e primul. Şi formăm de jos în sus, când vorbim de indicatori, pentru că în cazul, când îţi împarte de la centru, da, noi avem un grad foarte înalt de centralizare.”

Europa Liberă: De ce se ţine atât de mult la acest grad exagerat de centralizare?

Mihai Manole: „Ştiţi la mulţi le place, când vin şi te roagă: „Hai, poate faci”, dar nu trebuie... Vă dau un aşa exemplu: în 2002, perioada de vizită a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, poate să te primească preşedintele ţării şi poate să nu te primească un guvernator... Puterea locală, onoarea a fost mare când te-a primit şi guvernatorul. Iată e o independenţă între putere: centrală, federală şi cea locală.

Şi cu finanţările: puterea federală dă ceea ce trebuie să dea, nu vine în fiecare an să verifice, nu. Pot să vină în 5-7 ani. Dar, nu dea Domnul, să încalci Legea. Există o separare a puterii, există o libertate, dar principalul este că cei de jos decid cu business-ul şi aşa mai departe. Pentru că, în momentul negativ care există asupra centralizării în Republica Moldova a puterii economice, financiare, noi destrămăm tot ceea ce este în teritorii.”

Europa Liberă: Cum să înţelegem o autonomie financiară veritabilă?

Mihai Manole: O autonomie financiară, deci formează bugetul de jos în sus, fiecare în teritoriu să fie cointeresat cât mai multe activităţi, întreprinderi, produceri, deci, tot ceea ce ţine locuri de muncă – bugetul local. Şi bugetul central îl formăm din impozitele statale care vin direct şi o parte dacă ar fi din transferurile de la bugetele locale, acumulările. Poate fi invers. La noi ce? TVA-ul astăzi este lângă 90%. Ei, s-a introdus impozitul pe supraprofit de la 1 ianuarie, poate dacă se diminuează puţin. Ce este autonomia financiară? El îşi planifică din ceea ce câştigă. Mulţi ani am pierdut în această direcţie. Şi poate şi nivelul de trai era altul.”

Europa Liberă: Credeţi că guvernarea nu e conştientă de faptul că descentralizarea ar aduce prosperitate satului şi statului?

Mihai Manole: „Astăzi este greu. Poate există ceva, un document unde noi vedem o revenire la autonomia financiară locală.”

Europa Liberă: A fost adoptată Strategia privind Descentralizarea. Şi acum Parlamentul urmează să aprobe un pachet de documente, ca să dezlege mâinile autorităţilor publice locale.

Mihai Manole: „ Să dezlegăm mâinile autorităţilor locale, este una, trebuie să mai avem şi oameni pregătiţi în teritoriu. Cu părere de rău, şi aceasta este o problemă serioasă.”

Europa Liberă: Vă referiţi la primari şi funcţionarii locali?

Mihai Manole: „La asta mă refer, în primul rând. Pentru că ei trebuie să cunoască, ei trebuie să ştie ce să facă, cum să facă, cum să organizeze, pentru că şi puţini cine au rămas. Din mediul rural toţi sunt plecaţi peste hotare, la muncă. Deci, aceasta e mai complicat. Dar într-adevăr, vă spun, puterea în toate ţările bogate aceasta este autonomie financiară şi este puternică în aspect economic.”

Europa Liberă: Domnule Manole, dumneavoastră aţi spus că a fost o greşeală că s-a renunţat la judeţe şi s-a revenit la raioane. Cei care au condus Republica Moldova ştiau că greşesc, revenind la raioane. De ce acum nu se revine la această problemă?

Mihai Manole: „Sunt raioane care nu pot exista după numărul de populaţie, potenţialul economic. Dar la noi mai mult s-a reieşit din aspectul politic, pentru că atunci când vezi, când pornim cu alegeri, pornim din teritoriu.”

Europa Liberă: Deci, să se subordoneze puterea locală Centrului?

Mihai Manole: „Asta e. Asta e. Trebuie să-i transformăm pe oameni ca ei să fie gospodari, fie la nivel de raion sau regiune, pentru că, vrem, nu vrem va trebui să pornim în suprafaţa, în capacitatea economică a
raionului. Nu poţi compara Orheiul cu Şoldăneştiul, de exemplu. Chiar dacă vom primi pachetul acesta de documente şi nu vom întreprinde nicio măsură pentru a implementa, pentru a da o susţinere reală, poate nu vom suferi eşec la urmă, dar va fi mai lung în timp procesul ca să ajungem şi noi la ceva mai bun. Sistemul judiciar şi puterea locală – aceştia sunt doi factori care ne-ar scoate din sărăcie.”

*

Europa Liberă l-a întrebat şi pe deputatul neafiliat, Mihai Godea de ce atât de anevoios se transformă administraţia publică centrală şi locală într-o administraţie eficientă şi performantă.

Mihai Godea: „Pentru că nu se doreşte pierderea controlului asupra administraţiei locale şi nu se doreşte demontarea verticale puterii construită de Vladimir Voronin... Aşa cum nu s-a dorit desfiinţarea şi lichidarea schemelor de îmbogăţire rapidă create de Voronin care sunt exploatate cu mare succes, poate chiar cu mai mult succes decât în guvernarea comunistă.”

Europa Liberă: Ce ar avea de câştigat şi teritoriul şi centrul, dacă această descentralizare ar fi una veritabilă?

Mihai Godea: „Administraţia centrală şi-ar scoate o povară mare în ceea ce ţine inclusiv de administrarea financiară teritoriilor, a administraţiei publice locale. În al doilea rând, administraţia locală şi-ar obţine o autonomie şi o independenţă reală, inclusiv financiară şi ar putea să decidă, fără să umble cu mâna întinsă pe la Guvern şi pe la partidele politice de la guvernare, cum să-şi rezolve problemele locale. Din păcate, la ora actuală, bugetul, inclusiv al autorităţilor publice locale, chiar dacă bugetele sunt aprobate, oricum se aprobă de Guvern, în proiectul bugetului.”

Europa Liberă: Şi de ce nu se aprobă de jos în sus? Pentru că prin aceasta, spun şi experţii şi economiştii, ar avea de câştigat bugetul de stat.

Mihai Godea: „Bugetul ar avea de câştigat. Nu şi cei care diriguiesc bugetul... Sunt lucruri diferite. Potentaţii zilei menţin această situaţie pentru că lor le place ca consiliile locale, primarii să fie în continuare în post de cerşetori şi să folosească banii bugetului public pentru rezolvarea problemelor politice. Pentru că banii se repartizează în continuare pe criterii politice şi veţi vedea, de exemplu, anexa la construcţii capitale şi investiţii, în care primării merg banii. Şi uitaţi-vă la culoarea primăriilor respective. Eu nu zic că oamenii care au votat pentru partidele de la putere nu trebuie să beneficieze de sprijinul statului. Eu mă întreb dacă doar aceşti oameni ar trebui să beneficieze de sprijinul statului.”

Europa Liberă: Acest rol de cerşetor pe care îl atribuiţi şi dumneavoastră, deşi şi-l atribuie chiar ei, edilii comunităţilor, cum explicaţi că el totuşi depinde, în mare parte, de această culoare politică?

Mihai Godea: „Pentru că primăriile primesc banii pentru salarii şi întreţinerea imobilelor. În rest, banii adiţionali pentru rezolvarea
problemelor de infrastructură, fie economică, fie socială, sunt bani suplimentari care se includ fie în Anexa 6 a Bugetului de stat, fie prin proiectele care tot sunt gestionate de Guvern. Şi, fără voie de la poliţiune, fără aprobarea unor oameni influenţi, fie miniştri, fie deputaţi, fie alte persoane influente, banii, pur şi simplu, nu pot ajunge în comunităţi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, parlamentarii, aţi adoptat această strategie privind descentralizarea. Imediat după aprobarea ei, aţi zis că ar mai fi nevoie de modificat, revizuit, adoptat şi alte norme legale. De ce atât de greu?

Mihai Godea: „Pentru că nu se doreşte. Unii au votat această strategie. De exemplu, nu înţeleg cum poţi să mergi pe o strategie de descentralizare, fără să atingi administraţia publică centrală şi Legea cu privire la Guvern, care este una de sorginte sovietică, adoptată încă în 1990. Cunoaşteţi că una din funcţiile de bază ale Guvernului Republicii Moldova, conform Legii cu privire la Guvern, este reglarea preţurilor?
Aşa cum era în perioada sovietică. Nu s-a modificat nimic. Şi, atunci când nu iei lucrurile în complex, nu vezi competenţele care aparţin administraţiei centrale şi locale, nu vezi cum se deleagă aceste competenţe, despre care strategie şi despre ce descentralizare vorbim noi?”

Europa Liberă: Păi dar totul e în mâinile dumneavoastră, ale legiuitorilor.

Mihai Godea: „Eu sunt unul din o sută unul. Eu fac ceea ce pot. Din păcate, cei care decid nu fac ceea ce trebuie şi habar nu au mulţi dintre ei de ceea ce este de făcut.”

Europa Liberă: Teritoriul mai mult contează doar în campanie electorală?

Mihai Godea: „Sigur că da. Şi toţi banii care merg acolo pentru proiecte rurale, proiecte comunitare sunt investite tot prin prisma dividendelor politice şi electorale.”

Europa Liberă: În ultimul timp, aud şi alte reproşuri precum că, chiar primarul nu ar fi pregătit pentru a gestiona bine treburile comunităţii.

Mihai Godea: „Dacă avem mari îndoieli faţă de primar şi faţă de Consiliul
local, atunci trebuie să avem îndoieli şi faţă de cetăţenii care votează administraţiile locale. Dar eu, din câte înţeleg, mai ales, exponenţii puterii centrale trebuie să respecte cetăţenii. Nu vom reuşi europenizarea ţării fără modernizarea administraţiei locale şi asigurarea guvernării locale. Noi guvernare locală nu avem la moment. Noi avem competenţe delegate de administraţia centrală care sunt realizate de administraţiile locale.”

Europa Liberă: A fost o greşeală că s-au lichidat judeţele, că s-a renunţat la reforma teritorial-administrativă?

Mihai Godea: „Când s-au lichidat, a fost o greşeală, deşi regionlizarea este un obiectiv mai important decât alte lucruri.”

Europa Liberă: Şi cum vedeţi această regionalizare?

Mihai Godea: „Există Legea cu privire la dezvoltarea regională, există cele șase regiuni stabilite conform Legii, doar că nu se face nimic pentru asigurarea regionalizării propriu-zise. Noi nu avem poli de creştere. Şi aşa regionalizarea nu s-a făcut după criterii europene. Pentru că o regiune trebuie să fie fezabilă şi din punct de vedere economic, social, industrial, intelectual – din toate punctele de vedere. Eu nu ştiu dacă regiunile noastre pot răspunde la toate aceste criterii.”

Europa Liberă: De ce nu ştiţi?

Mihai Godea: „Pentru că şi atunci s-a făcut după interes politic. Legea a fost adoptată acum șase ani. S-au făcut lucruri din raţionamente politice. De exemplu, există Găgăuzia, care este, chipurile, regiune de dezvoltare, deşi potenţialul economic al autonomiei nu-i permite acest lucru. Există Transnistria care iarăşi nu este clar definit ce statut. Sunt multe probleme în acest sens. Dar, din păcate, nici nu se lucrează prea mult, pentru rezolvarea lor.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să lucreze?

Mihai Godea: „În primul rând, Guvernul care are obligaţia de asigura implementarea legilor. Şi aplicarea legilor.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult şi despre acordarea statutului de municipiu anumitor teritorii. Va ajunge această problemă pe ordinea de zi a Parlamentului?

Mihai Godea: „Eu stau şi mă gândesc: dacă cei de la Bălţi vor mai ridica două drapele, cam care ar fi soluţiile de răspuns ale Guvernului de la Chişinău. Dacă, timp de 20 de ani, nu a existat necesitatea de a ridica municipiul Bălţi la nivel de unitate administrativă, egală cu municipiul Chişinău, de ce atât de subit lucrurile s-au întors? Nu ştiu. Urmează să mai analizăm problema ca să vedem chiar dacă este necesar acest lucru.”

Europa Liberă: Părerea dumneavoastră este că ar fi necesar sau din contra?

Mihai Godea: „Municipiul Bălţi s-a autoguvernat şi se poate autoguverna în continuare.”

Europa Liberă: Bine, dar după municipiul Bălţi, am auzit că şi Cahulul insista pe varianta obţinerii acestui statut de municipiu.

Mihai Godea: „În perioada sovietică, foarte multe sate s-au urbanizat cu
forţa. Acum târgurile sunt urbanizate cu forţa. Să vedem unde se ajunge. Aceasta vorbeşte despre o lipsă totală de viziune. Se încearcă marea cu degetul. Să vedem. Poate funcţionează. Lucrurile nu se pot produce la voia întâmplării, aşa cum, de fapt, în multe cazuri, acţionează guvernarea de astăzi. Şi nici rezultate nu vor fi...”

*

Şi liberalul Mihai Ghimpu e de părere că descentralizarea trebuie să permită transferul de la autoritatea centrală la autorităţile locale a competenţelor, precum şi a resurselor financiare necesare.

Mihai Ghimpu: „Şi primarii aşteaptă lucrul acesta, şi Europa aşteaptă lucrul acesta. Nu putem noi să ne declarăm democraţi sau liberali, mergând spre Europa, menţinând puterea în mâna unui om, fie ministru, fie prim-ministru, fie preşedinte de raion şi administrativ, şi financiar. De aceea noi trebuie să ajustăm Legea cu privire la administraţia publică locală la standardele europene.

Luăm concret Chişinăul, îl cunosc mai bine, pentru că am fost preşedintele Consiliului municipal. Conform legislaţiei în vigoare, astăzi cetăţeanul care are casă şi teren pe lângă casă, conform Codului Funciar, cât îi permite Legea, el nu se consideră proprietar al acestui teren, până nu obţine de la Consiliul municipal o decizie. Şi de aceea aşteaptă ani întregi, vedeţi cum funcţionează consiliul.

De aceea, în Chişinău, şi în toate localităţile, drepturile primarului, fiindcă acesta, de fapt, e cetăţeanul, lui îi trebuie doar formal o hârtie. Şi astfel se naşte corupţia. Cum omul vrea repede, se duce şi: „Văi, te rog frumos”. El are drepturi legale, el nu cumpără, dar îi dă [bani], numai ca să urgenteze cererea lui.

Dar cea mai importantă este descentralizarea între puterea centrală şi locală, fiindcă democraţie aceasta înseamnă. Ministerul de Interne, să luăm. Cam tot concentrat puterea, ca şi la Procuratură. Noi nu avem procurori independenţi, la Ministerul de Interne nu avem poliţie comunitară. Chişinăul, acelaşi exemplu. Chişinăul întreţine poliţia municipală...”

Europa Liberă: Păi dar şi Bălţiul o întreţine, şi Cahulul, şi Ungheniul.

Mihai Ghimpu: „Dar cine decide? Ministrul. Cine răspunde de ordinea publică? Primarul. Trebuie să avem separate acestea: una sunt crimele şi alta ordinea publică. Sunt multe lucruri aici. Aceasta este.”

Europa Liberă: Deci, când va fi o descentralizare veritabilă în Moldova?

Mihai Ghimpu: „Noi am declarat că vom face reforme? Trebuie să le facem. Şi eu sper că le vom face. Şi sper că ne vor susţine colegii. Dacă nu, atunci vom vedea. Timpul ne va arăta. Dar eu sunt convins că anul acesta, sfârşit de 2012 şi anul 2013 trebuie să fie anul în care noi cam trebuie să finalizăm reformele importante.”

Europa Liberă: Printre care şi descentralizarea?

Mihai Ghimpu: „Printre care descentralizarea, Procuratura, Ministerul de Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate.”