„Dorim cu tot dinadinsul să transformăm definitiv această ţară într-o ţară europeană”

Oficial, peste 700 de mii de moldoveni sunt plecaţi peste hotarele ţării. Neoficial, aproape 1 milion. Cum pot aceştia susţine Republica Moldova? Este întrebarea la care caută răspuns reprezentanţii comunităţilor de moldoveni din peste 25 de ţări, reuniţi zilele acestea la Chişinău în cadrul celui de-al V-lea Congres al Diasporei. Detalii are Diana Răileanu


Cei mai mulţi dintre participanţii la Congres mi-au spus că regretă faptul că politicienii de la Chişinău în continuare tratează diaspora ca pe o sursă de remitenţe şi un factor electoral capabil să influenţeze raportul de forţe în alegeri. Or, explică Lucreţia Bârlădeanu, plecată de mai mulţi ani în Franţa, moldovenii din afara ţării şi-ar dori ca Guvernul să se ţină cont de părerea lor atunci cînd ia anumite decizii:

„Noi suntem nu doar o forţă de muncă şi o forţă financiară care trebuie să alimenteze în continuu bugetul Republicii Moldova sau din cînd în cînd să încline cumpăna alegerilor într-o parte sau în alta, noi suntem o forţă capabilă de a aduce mesaje europene aici, în ţară. Pentru că asta dorim cu tot dinadinsul să transformăm definitiv această ţară într-o ţară europeană.”

Recent, mai multe organizaţii ale diasporei şi-au exprimat numulţumirea faţă de decizia de a introduce aşa numita „vinietă”, adică o taxă pentru folosirea drumurilor de către proprietarii maşinilor neînmatriculare în ţară. Am întrebat-o totuşi pe Lilia Bicec, din Italia, în ce condiţii ar accepta să achite o taxă pentru utilizarea drumurilor aşa cum o fac cetăţenii din Moldova.

„Dacă am fi siguri că taxa pe care noi o plătim cînd intrăm în Moldova va fi folosită pentru drum, atunci probabil că lumea ar mai da şi o taxă suplimentară. Dar să fie o transparenţă! Să se zică că în anul 2012 în baza impozitului adunat de la maşinile străine s-a adunat atâţia bani cu care s-au construit... atâţia metri de stradă.”

La întâlnirile organizate anii trecuţi, reprezentanţii diasporei cereau într-un glas Guvernului crearea unor locuri de muncă bine plătite şi condiţii mai bune de trai, asigurând autorităţile că doar astfel vor reveni acasă. Anul acesta se pare că mulţi moldoveni stabiliţi peste hotare s-au resemnat cu gândul că nu vor reveni curând în ţară. Bunăoară, Olesea Stamate din Irlanda, e de părere că migranţii moldoveni nu ar mai trebui să se întrebe cu ce poate să-i ajute statul, ci invers, cum pot ei ajuta statul:

„Pentru că noi considerăm că noi suntem cei care putem ajuta Moldova şi nu Guvernul Republicii Moldova este cel care poate să ne ajute pe noi. Şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere informaţional, pentru că noi deja locuim într-un număr de ani acolo, cinci-zece ani, am acumulat un bagaj de informaţii, am văzut cum sunt realizate diferite sisteme, cum funcţionează aceste sisteme şi am putea să venim cu practici din ţările respective, ca să putem schimba cumva lucrurile.”

Tocmai pentru a colabora mai strâns cu moldovenii din afara ţării, premierul Vladimir Filat a anunţat astăzi despre crearea un birou al diasporei. În ce măsură o astfel de instituţie ar putea să reprezinte interesele diasporei, am insistat să aflu de la Serghei Petrovschi, preşedintele Asociaţiei basarabenilor din Irlanda:

„Crearea unei agenţii cu ce o să ajute migranţii? Mai bine am crea o platformă în care organizaţiile să comunice şi să ajungem la un rezultat comun, pentru că de anul trecut până acum nu s-a văzut nicio schimbare, nimic. Ideea care este? Se crează o instituţie care să ajute ce? Migranţii care sunt plecaţi peste hotare? Cu ce o să-i ajute? Cum o să-i ajute? Tot migranţii trebuie să se ajute pe ei. De aceea propunem să se creeze o platformă în care să conlucrăm.”

Mulţi dintre cei prezenţi la Congres au aflat o dată cu presa despre luarea deciziei finale privind constituirea unui birou al diasporei. Moldovenii cu care am stat de vorbă şi-au exprimat speranţa că activitatea biroului şi componenţa acestuia nu va fi învăluită şi pe viitor de mister.